Nicolae Ciucă, sacrificat ritualic pe modelul Viorica Dăncilă

Din interiorul PNL a fost răspândită ştirea că decizia este ca şi luată, partidul urmând să aibă candidat propriu la alegerile prezidenţiale. Iar acel candidat nu va fi altul decât preşedintele Nicolae Ciucă. Prim-vicepreşedintele Rareş Bogdan a confirmat acest lucru într-o declaraţie, spunând cu subiect şi predicat: „Candidatul nostru la preşedinţie se numeşte Nicolae Ciucă, generalul Ciucă. Este obligat prin statutul partidului să candideze.”

E adevărat, Rareş Bogdan, devenit celebru după ce a desfiinţat pensiile speciale în 30 de zile, este un papagal şi-un demagog având ascendenţă directă în opera lui Caragiale. E acelaşi care urla ca un troglodit că Florin Cîţu va fi următorul preşedinte al României, dar şi printre primii care l-au trădat pe Cîţu, pentru a se pune în slujba lui Ciucă. Şi la fel de adevărat e că PNL a mai luat decizii oficiale – de exemplu cea de-a candida singur la alegerile europarlamentare – dar pe care apoi le arunca în primul tomberon ieşit în cale. Dar de această dată, lucrurile chiar sunt pe făgaşul intrării lui Ciucă în cursa pentru prezidenţiale. Deşi „Generalul” ar fi preferat ca PNL să susţină un candidat PSD, de această dată nu se mai poate. Nu are cale de întoarcere. De altfel se poate observa acest lucru, el furând parcă startul campaniei electorale, punctând asiduu tot felul de evenimente.

De menţionat aici că, în mod interesant şi habar n-am pe ce considerente, Ciucă este dat de teoriile conspiraţiei drept viitorul preşedinte al României. Iar ca să fie cât mai sugestivi, cei care colportează teoria, ca argument suprem folosesc cunoscutul gest al degetelor puse pe umerii de pe care lipsesc epoleţii. Nici nu mai contează că în mai toate sondajele de opinie Ciucă apare pe locul 5, după Mircea Geoană, Marcel Ciolacu, George Simion şi… Diana Şoşoacă. E drept, în ultima perioadă corăbiile cu ciudaţii autotintitulaţi suveranişti au început să ia apă serios. Că la capătul celor care răspândesc aceste teorii sunt tot aceiaşi care îl vor pe general candidat, nu ştiu. Cert este că nu toţi care forţează candidatura lui Ciucă îi vor neapărat şi binele. De ce?

O scurtă fotografie a PNL. Liberalii nu se simt deloc bine. Sau mai corect spus nu toţi liberalii se simt bine. Chit că sunt la guvernare şi le mai rămâne de la stăpânii din PSD câte un os de ronţăit, uneori chiar şi cu puţină cărniţă pe el. Evident că sunt destui şi dintre cei cu coloana verterbrală extrem de flexibilă care se mulţumesc să se aplece după fiecare oscior cules de pe jos. Dar nu despre aceştia e vorba în aceste rânduri. Situaţia jenantă în care se află partidul şi marşul său forţat spre disoluţie, a adunat o grupare destul de redutabilă care îşi doreşte o schimbare în partid.

Iniţial, schimbarea trebuia să aibă loc după alegerile europarlamentare, când era de prevăzut ca, fără o comasare cu alegerile locale, PNL să iasă pe locul 4. Evident, că aeastă ruşine trebui spălată cel puţin cu plecarea tandemului Ciucă – Bode. Cei doi au fost însă salvaţi de Marcel Ciolacu şi PSD, prin comasarea alegerilor şi listele comune pentru europarlamentare. Cum nu poţi să faci un mare bilanţ după astfel de alegeri, eventual să bifezi locul 4 la Primăria Bucureşti, decontul a fost amânat pentru perioada post-prezidenţiale. Atunci când şi influenţa preşedintelui Klaus Iohannis, un alt suţinător al lui Ciucă, va fi tot mai mică.

Şi cum poţi scăpa de Ciucă altfel decât făcându-l de râs? Precum în bancul cu ţăranul care-şi duce vaca bătrână şi pricăjită la târg, Ciucă trebuie să candideze. Apoi sacrificat ritualic. Şi nu e ceva nou. Exact acelaşi lucru l-au făcut şi cei din PSD cu Viorica Dăncilă în 2019. A fost taman acelaşi gen de sacrificare. I s-a spus că e foarte bună, că trebuie să candideze, pentru ca imediat după alegeri să fie mazilită. Culmea, pe cei doi îi leagă şi altceva: inteligenţa. Motiv pentru care Ciucă merge „la târg” cu o autosuficienţă debordantă.