Un „ostaş în slujba ţării”. Dar care ţară?

Credeam că sunt exagerări sau motiv de tot felul de meme-uri, dar călătorind mai mult prin ţară, în ultimele zile, am fost izbit, la rândul meu, de „armata” de „ostaşi în slujba ţării” care străjuiesc drumurile de tot felul. De fapt, nu e vorba de „ostaşi”, ci de un „ostaş”, ba chiar general. Iar prima întrebare care îţi vine în gând atunci când vezi o asemenea risipă de „oşteni” slujind patria, este la care ţară se referă „regizorii” acestei nemărginite puneri în scenă.

Dacă ţara se reduce la toţi generalii şi coloneii de armată, poliţie sau servicii, care la 48 de ani au ajuns pensionari, da, „ostaşul” Nicolae Ciucă e în slujba lor.  La cei de mai sus îi putem adăuga şi pe cei care au fost în „slujba” lui Ceauşescu, fie că au fost securişti, miliţieni sau APV-işti (temen mai vechi pentru militari: armata pe viaţă). Şi nu doar că sunt pensionari la o vârstă la care „muritorii” de rând mai au vreo două decenii de muncă în faţă, dar „experienţa” lor extraordinară îi îndrituieşte să ajungă consilieri la tot felul de miniştri, să fie puşi prin consilii de administraţie, iar în ultimă instanţă să-şi facă firme abonate la contracte cu statul, în spercial de consultanţă. Da „ţara” lor, dar mai degrabă un trib, are în Ncolae Ciuică un apărător.

Mai e şi „ţara” magistraţilor care au făcut din justiţie o glumă mai proastă decât „Vacanţa Mare”. Magistraţi, fie că e vorba de judecători, fie de procurori,  care în aşteptarea pensiilor speciale (tot pe la 47-48 de ani), nu mai ştiu cum să se dea peste cap pentru a-i dezvinovăţi pe infractorii cu gulere albe. Motiv pentru care, dincolo de salarii imense şi pensii înmgrozitor de nesimţite, sunt abonaţi la tot felul de privilegii: locuinţe achitate de stat, călătorii gratruite, sporuri pentru că… merg la lucru, ba chiar şi ochelari de vedere gratuiţi. La CCR se dau prime de 12.000 de euro pentru concedii neefectuate, deşi acolo e un concediu neîntrerupt, deciziile venind în plic de la guvern. Fără nicio exagerare, justiţia română a fost cumpărată de politic, astfel că se comportă ca atare. Fiind totodată o altă sectă în slujba căreia s-a pus „ostaşul” de pe marginea drumurilor.

Şi mai e ginta atârnătorilor din instituţiile publice, cu toţii dependenţi de zona politică. De la dansatoare din buric, la interlopi, toate ministerele, agenţiile sau instituţiile statului sunt doldora cu astfel de specimene care nu doar că nu fac nimic, dar îi încurcă şi pe ceilalaţi. Mai avem sutele de primării care funcţionează doar pentru a asigura salarii angajaţilor lor şi voturi protectorilor politici. Şi nu doar că sunt zeci de mii de angajaţi care stau la stat, dar sunt sute de tot felul de instituţii care n-au niciun obiect al muncii. Din momentul în care coaliţia PSD-PNL a anunţat că vor fi disponibilizaţi 200.000 de frecători de mentă, au fost angajaţi vreo 25 de mii de oameni care să mute aerul prin ministere. Costurile cu angajaţii statului au crescut faţă de anul trecut cu 23%, arată chiar un document al Guvernului. Exact, toţi aceştia sunt apăraţi de „ostaşul în slujba ţării”.

Pe cine nu-i apără Generalul gonflat în bătălii imaginare? Pe toţi antreprenorii mari şi mici, dar şi angajaţii lor, pe care sunt puse şi vor fi puse noi şi noi biruri. Doar pentru huzurul celor în slujba cărora s-a pus ostaşul. Sunt cei care au făcut ca economia României să reziste în pofida tuturor obstacolelor întinse de un guvern incompetent şi am folosit un euphemism aici. Tot de cealaltă parte sunt şi tinerii mai mult sau mai puţin geniali, care nu-şi mai găsesc rostul şi rolul în ţara “slujită” de “ostaş”, astfel că sunt obligaţi să-şi găsească rostul în alte zări, acolo sunt apreciaţi şi respectaţi. Tineri, care nici măcar să plagieze nu ştiu, aşa cum s-a dovedit a prea şti cel aflat şi în slujba tuturor plagiatorilor.

P.S. Nu am scris, dar ştie mai toată lumea, “ostaşul” cu pricina e în primul rând în “slujba” PSD.