“Cred în asigurarea unei susțineri pentru proiectele Timișului şi ale Timișoarei care să nu țină cont de culoarea politică”. Interviu cu Cătălin Drulă (I)

Cătălin Drulă nu este doar singurul ministru care a demantelat mafia de la metrou, precum şi din alte zone, dar este şi deputat USR de Timiş. Poziţie pe care o deţine de opt ani şi o va prelungi, în mod sigur, după alegerile din 1 decembrie. Ce a făcut Drulă pentru judeţul Timiş în aceşti opt ani? Ce poate să facă în următorii ani? De ce a căzut USR sub preşedinţia lui Cătălin Drulă? Sunt doar câteva întrebări la care a răspuns fostul preşedinte al USR într-un mai lung interviu, pe care îl vom prezenta în două părţi.

Centura de Sud trebuia să fie la patru benzi

Veţi fi pentru a treia oară consecutiv parlamentar de Timiş. Am să încep oarecum frontal. Mulţi timişoreni se întreabă sau întreabă ce aţi făcut în ultimele două mandate pentru Timiş. Câteva lucruri concrete.

Da, sigur. Păi mandatele astea au arătat pentru mine cumva complet diferit. Dacă primul mandat, cel din 2016 în 2020, a fost unul în care USR s-a situat în opoziție, în principal la regimul Dragnea, atunci ne-am concentrat și eu, împreună cu colegii cu care am fondat USR Timiș. pe construcție. Să aducem alți oameni de valoare alături de noi și să facem o echipă puternică aici, în Timiș şi în Timişoara. Au fost ani în care practic făceam naveta între opoziția la București la regimul Dragnea și construcția în Timișoara și în Timiș a USR-ului. Cel mai de succes proiect din acea vreme, eu zic că este Dominic Fritz, primar al Timișoarei, care a venit exact din acea perioadă de construcție, dar și mulți alți oameni buni care ni s-au alăturat echipei noastre în acei ani. Al doilea mandat a fost cumva complet opus, pentru că am avut niște responsabilități aproape din primele zile, zic eu, foarte mari la nivel național, adică imediat după alegeri s-a format guvernul din care a făcut parte USR, iar eu am avut responsabilitatea de ministru al Transporturilor…

 Chiar voiam să întreb şi de perioada scurtă în care aţi fost ministru.

Proiectele pe care le-am adus pentru Timișoara și e suficient să dau un singur exemplu sau două, haideți din PNRR. Unul dintre cele mai mari proiecte, de 1,8 miliarde de euro, este modernizarea căii ferate Lugoj-Timișoara, mă rog, Caransebeș-Lugoj-Timișoara-Arad.

Asumat de Sorin Grindeanu…

Da, dar banii pentru acest proiect există pentru că i-am pus eu în PNRR. La fel pe partea rutieră, închiderea porțiunii lipsă din A1, între Margina şi Holdea, cum știe lumea localitățile de acolo, finanțată prin PNRR.

Partea cu tuneluri cum se spune

Da, partea cu tuneluri. L-au încurcat tunelurile astea pe domnul Grindeanu. Am găsit centura Timișoara blocată în tot felul de probleme birocratice pe care le-am rezolvat pe toate în acel mandat. Deci mandatul a fost doar de opt luni. A fost Centura Timişoarei…

Alt proiect asumat de Sorin Grindeanu.

Da şi e păcat într-un fel, pentru cum arată forma finală a acestui proiect. Pentru cei care își aduc aminte mai puțin, proiectul ăsta, în 2016 când eu eram un consilier în guvernul tehnocrat, m-am implicat din societatea civilă, era complet abandonat și atunci l-am scos din sertar și a făcut acel guvern tehnocrat licitație, o contract pentru actualizarea la nivel de patru benzi.

„Dacă îmi spuneți ce a făcut Sorin Grindeanu într-un întreg mandat, putem face o comparație”

Da, este o discuţie acum de ce nu e la patru benzi.

 Se depuseseră ofertele pentru această procedură, dar în primăvara anului următor, în 2017, cu Sorin Grindeanu premier, premierul lui Dragnea în timpul ONG 13, a zis nu mai stăm după nimic. Noi dăm drumul la licitație așa cum era documentația. Acea decizie am considerat-o la vremea respectivă una greșită. Promisiunea era că va fi gata această centură până în 2020. Iată că abia în 2024 a fost gata. Și din păcate, deși e bine că avem acest drum, el este dimensionat insuficient atât la nivel de siguranță, un drum cu bandă pe sens, fără separare mediană, predispus la accidente frontale, dar și la nivelul intersecțiilor care multe au rămas la nivel. O intersecție la nivel întotdeauna e un punct de conflict, în care ori se sugrumă traficul, ori se se pot produce accidente. Am luptat în toți acești ani mai ales pentru aceste proiecte de infrastructură. Mă gândesc aici și la drumul de legătură cu Autostrada 1 de la Sânandrei. Iată Centura de Vest, un proiect care va fi lansat în citație. Acel proiect, proiectarea în sine a fost semnată în mandatul meu și la semnarea contractului am avut o cerință specifică pentru acea firmă: să o facem pe patru benzi. Deci eu am fost la această semnare. Va fi singurul sector care va fi cu patru benzi și fără intersecții la nivel.

Dacă nu se modifică iar…

Nu cred că se mai poate modifica, pentru că e bătut în cuie să fie pe patru benzi. Sunt numai câteva din exemple. Eu trebuie să sap într-o arheologie personală ca să-mi aduc aminte toate proiectele pe care le-am făcut, pentru că sunt multe, dar mie nu-mi stă în fire să mă uit în spate, totdeauna îmi place să mă uit înainte. Dar mi-am mai adus aminte de încercarea de profesionalizare a acelei regii care controlează Canalul Bega. Am adus acolo un profesionist, pe Dorul Creț, un om pasionat de navigație, care să încerce să facă lucrurile așa cum se fac cu gândul la navigație. Toate aceste instituții sunt, după cum bine știți și la nivel local, sediu de sinecuri, cred că era șef acolo șefa de cabinet a doamnei Gorghiu. Da, am niște telefoane furioase că am înlăturat pe cineva dintr-o sinecură. Din păcate aşa văd partidele clasice toate aceste poziții. Eu am avut un mandat de opt luni. Dacă îmi spuneți ce a făcut Sorin Grindeanu sau oricine de la PSD, nu în opt luni, ci într-un întreg mandat, putem face o comparație. Bineînțeles, activitatea mea fiind la nivel național, nu s-a concentrat doar pe Timiș. Dar știți foarte bine de luptele pe care le-am dus la metroul din București și alte mafii pe care le-am găsit la acest minister și cu care, deși nu-mi propusesem asta la intrarea în mandat, m-am luat de piept cu toate.

„Sunt un fan ca să lăsăm mai mulți bani acolo unde ei sunt generați”

Puteţi să identificați câteva probleme pe care le are Timișul şi Timișoara și care pot fi rezolvate doar la București în perioada următoare?

Aici mi se pare că oarecum competiția politică de-a lungul acestor ani post-revoluționari a făcut să sufere această regiune, a blocat naționalul orașul şi județul. Eu cred într-o predictibilitate în asigurarea unei susțineri pentru proiectele Timișului şi a Timișoarei care să nu țină cont de culoarea politică. Și aici eu sunt un fan ca să lăsăm mai mulți bani acolo unde ei sunt generați. Adică cred că oamenii care sunt cel mai aproape de proiecte și de unde pot fi ele gestionate trebuie să să aibă cel mai greu cuvânt de spus.

Vorbiţi aici de o descentralizare fiscală și administrativă

Da, avem nevoie de descentralizare fiscală și administrativă. România se sufocă în sistemul de împărțire administrativă actuală care, iată un lucru care mai puțin cunoscut, noi luăm aceste județe, de exemplu, ca fiind de la Dumnezeu lăsate. Ele sunt desenate pe hartă de Nicolae Ceașescu.

 Da, ultima reformă administrativă a fost în 68.

Exact și lucrăm pe ce a făcut Ceauşescu ca și cum ar fi de-a gata bun. Dar ele nu corespund unor realități de administrare a teritoriului sau istorice, dar și fărâmițarea excesivă a actului administrativ în comune cu 500-800 de locuitori. Toate lucrurile astea sunt ca o piatră de moară la gâtul statului român care nu ne permite să ne atingem potențialul. Centralizarea bugetului și a deciziilor în privința împărțirii acestor resurse adunată la centru e o formă de putere a celor care conduc partidele și care conduc guvernul la București. Dar eu cred că România nu-și mai poate permite să nu facă aceste reforme. Iar cel mai rău lucru pe care l-a făcut Klaus Iohannis în ultimii 10 ani, e că nu a ținut spatele unor reforme. Ba mai mult, mimând o preocupare în acest sens, a dus în derizoriu ideea de reforme. Dar România se sufocă fără aceste reașezări, că asta înseamnă reformă, să pui pe baze mai corecte, mai logice, mai raționale multe sisteme. Ultima dată când așa ceva a fost discutat serios în spațiu public sau, mă rog, era parte dintr-un discurs politic, a fost un guvernul din care am făcut parte. E de notorietate faptul că eu cu premierul Cîțu n-am ajuns să avem relații foarte bune, dar ce pot să recunosc este că la nivel discursiv, nu și la nivel de fapte, omul era cu reformele în gură toată ziua. În ultimii 3 ani, statul s-a umflat mult, iar aceste dezechilibre fiscale, de a cheltui pe lucruri care nu produc valoare și mult peste cât ne permitem și finanțăm asta prin împrumuturi. Aceste împrumuturi vor ajunge în acest an probabil la nivelul de 9% din PIB, care e o sumă absolut colosală undeva. Gândiți-vă că peste acest dezechilibru se suprapune o problemă demografică care se accentuează din ce în ce mai mult. Din ce în ce mulți oameni se apropie de pensie și și-au câștigat dreptul la o pensie.

Cum facem asta fără o economie extrem de dinamică, fără o economie care să nu sufoce antreprenoriatul, fără un sistem administrativ care să nu fie supradimensionat și o concurență neloială pentru mediul privat? Faptul că sunt atâtea sinecuri și așa-zise joburi care nu produc la stat…

 Inclusiv instituții întregi care nu-şi au rostul…

Da, instituţii întregi la dispoziția partidelor și ăsta este modelul Greciei dinainte de acel celebru, mă rog, faliment sau cum vreţi să-i spunem, din 2011. Eu am spus-o de acum 2 ani că acest dezmăț pe banii românilor se va termina la Spitalul FMI. Ca după o petrecere groaznică, cam în direcția asta ne îndreptăm și de aceea votul din această toamnă nu e doar despre a mai trimite niște parlamentari la București, ci despre câtă putere dăm forței reformiste din societate. Forțele reformiste sunt în momentul de față în USR. De aia ne-am fondat şi am demonstrat asta la guvernare în acele opt luni. Se poate uita toată lumea la ce am făcut eu sau Cristi Ghinea sau oricare din colegii mei. Acum, că lupta e grea, eu zic că și oamenii trebuie să se uite un pic la ce am făcut și să hotărască dacă vor să continuăm pe această linie pe care au dus-o PNL și PSD, de a exaspera pe toată lumea din țara asta și atâția oameni pleacă sau să așezăm lucrurile pe baze mai bune. Normal, cu USR. Previzibil, USR nu va avea majoritate să formeze un guvern de 50%  plus unu. Avem această întrebare pe masă, dar contează dacă ai 10-15, 20, 25% la alegeri. Știm că acest bazin reformist în România e undeva în jur de 20-25%.

„Dacă la fiecare rundă de alegeri ne uităm care e saltimbancul mai priceput sau cine înghite flăcări mai dibaci, nu construim pe termen lung”

Înainte de-a vorbi despre ce va face USR, puteți să spuneți în câteva cuvinte, pe scurt, cauzele eșecului de la europarlamentare? Erați președintele partidului

Mi se pare că e prea curând. Dar ce pot să spun este că a fost un rezultat sub așteptări. Am spus-o şi atunci când m-am retras. Dacă ne uităm la rece, eu nu vreau să neg nicio realitate, dar să ne uităm cu echilibru. Rezultatele au fost 8,7 la europarlamentare și la locale, iau scorul consiliilor județene unde e votul politic, am avut o rezultat în alianță de 10,7%, înaintea AUR, de exemplu. Deci undeva aproape 12% este în zona bazinului electoral pe care-l au forțele reformiste, dar au fost niște factori care au contribuit ca acest curs să fie minim posibil.

Dacă vorbim de partide reformiste, pe PMP și Forța Dreptei, nu le-aș cataloga chiar aşa.

E o alianță în care am strâns mai multă forțe de, mă rog, de opoziție, care aveau viziune anti-PSD în ideea de a da oamenilor o variantă de unitate. Ei bine, și aici ajung la factorii care au făcut, după părerea mea, ca acest scor cumva să fie minimizat. Poţi să ai un scor în așteptări maximizat sau minimizat. Evident a fost unul minimizat. Unul dintre motive a fost comasarea cu legerile locale. Dacă vă uitați la scorul pe care noi, USR-ul sau USR-PLUS la vremea respectivă l-am luat în 2020 la alegerile locale, e mai jos decât ăsta de acum.

Dar ați pierdut câteva primării mari, Brașov, Sectoarele 1 şi 2…

Să analizăm un pic situația la nivel național. Deci noi pe partea de locale am luat peste cât am luat cu 4 ani în urmă ca scor politic. Şi în 2020 după două luni au fost alegeri parlamentare și am luat 15%. Alegerile parlamentare au alt tipic. Alegerile locale ajută PSD și PNL enorm, pentru că primarii sunt PSD și PNL, 2.800 din 3.000 de primari, și ei au rețelele lor de influență și știu cum să facă astfel încât să-și tragă votul pe acele partide. Deci tu pleci din start cu un handicap. Sunt zone întregi de localități în care la nivel de locale, la alegeri locale, repet, unde primarul este direct interesat să se re-aleagă, el fiind PSD sau PNL, nu sunt accesibile. Da, am și câștigat primării, dar am avut două cazuri la București unde noi considerăm că am fost furați, la Sectorul 1 și la Sectorul 2, și nu vorbesc de voturi plătite. Da, pentru că există și această plată, 500 de lei pe vot, și pentru niște mafii imobiliare care au de câștigat zeci, sute de milioane de euro, să bagi 200.000 euro cu geanta ca să mai aduci 2000 de voturi, nu e mult Eu nu vorbesc de asta, astea sunt voturi care au intrat în urnă, deși este ilegal să plătești voturi. Vorbesc de furt în secții de vot, la numărătoare. Deci am avut doi primari care au pierdut în felul ăsta. Al 2-lea factor major, dincolo de comasare, a fost o fărâmițare a votului pe ceea ce pare același bazin reformist cu niște competitoare electorali, doi independenți și un partid care s-a rupt din USR.

Da, am calculat că erați pe la 17% cu REPER şi cei doi independenţi proveniţi din USR.

18%. Cred că a contribuit și o anumită dezamăgire a oamenilor. Acuma politica se joacă în termeni de epopee, așa, în general. Binele se bate cu răul, apar unii noi. Noi nu mai suntem ăia noi. Această mișcare către un partid, instituție, e un fenomen care nu poate să reziste pe termen lung. Chiar o să vedeți acești independenți, că toate acestea mișcări se vor fâsâi. Adică noutate poți să fi într-un singur ciclu electoral, ori viziunea mea a fost ca noi să ne instituționalizăm. Eu cred că avem nevoie de așezare în politică, de instituții. Dacă la fiecare rundă de alegeri ne uităm care e saltimbancul mai priceput sau cine înghite flăcări mai dibaci, nu construim pe termen lung. Și, cum să spun, USR devenise puţin plictisitor. Reformismul în România întotdeauna a fost divizat și plin de orgolii, şi în anii 90 şi în anii 2000, fiecare a încercat să-și facă ceva pe cont propriu. Viziunea mea a fost să unim energiile. Și de altfel, în mandatul meu s-a întâmplat această fuziune între USR și PLUS de adevăratelea, adică oamenii nu s-au mai identificat într-un fel sau altul.

„Dacă aș face un pas în afară și aș începe să arunc cu ouă stricate în USR, voi avea mai mult succes”

În același mandat s-au și despărțit cele două partide.

Nu, pentru că cei mai mulți oameni care au fost din fostul PLUS au rămas alături de USR. Și dacă vă uitați acuma în figurile printre cele mai vizibile sunt oameni care provin din fostul PLUS, amintesc aici Vlad Voiculescu, Ștefan Pălărie, Anca Dragu. Bine, Anca Dragu a plecat, dar nu la REPER. Diana Buzoianu, Diana Stoica… Deci a fost o mișcare. Acuma știți cum, e mult mai ușor să distrugi decât să construiești. Când construiești trebuie să stai cuminte, să vorbești frumos. Eu dacă aș face un pas în afara USR, o ipoteză doar de dragul discuției. și aș începe să arunc cu ouă stricate în USR, voi avea mai mult succes. Temporar. Asta este o boală a politicii românești pe partea asta reformistă, în care oamenii renunță repede și degrabă aruncă cu ouă stricate unde au fost. Toate lucrurile astea au influențat cumva electoratul să caute alternative Era un discurs, şi-mi asum să nu ne-am opus destul de efficient, care spunea partidele vechi PNL, PSD, USR.

Da, AUR a venit cu acest discurs.

Da, dar stai puțin. USR, care a fost opt luni la guvernare și care a făcut cele mai mari reforme, l-a scos pe Rădoi din stațiile de metrou cu amenințare directă, fără să ne tremure mâinile, a scos mafiile de la ISCTR și din toate domeniile, am făcut PNRR-ul, am deschis toate dulapurile urât  mirositoare ale guvernării și ale ministerelor, îi pui în aceeași barcă cu PNL și PSD care practic sunt sinonime cu cei care au administrat România 30 de ani cu toate aceste rețele de captură a statului. Părerea mea este că a fost limitată această împrăștiere și cumva un pic de protest așa, inclusiv la adresa USR-ului, la acest 9 iunie. Ori eu cred că de asta avem nevoie la alegerile care urmează, de a înțelege că toți cei care gândim reformist în România trebuie să ne punem în spatele USR-ului, ca USR-ul mai departe să ducă acest mesaj în Parlament și într-o guvernare, să aibă o putere de negociere cât mai mare.