Săptămâna Luminată. Tradiţii şi obiceiuri în a doua zi de Paşte, denumită și Lunea Albă

Luni este prima zi a Săptămânii Luminate, iar în cea de-a doua zi de Paşte se respectă tradiţii şi obiceiuri păstrate din timpuri străvechi. Potrivit superstițiilor, în această perioadă porțile Raiului sunt deschise și este interzis să desfășori mai multe activități.

Lunea Albă este prima zi după Duminica Învierii Domnului. Este zi de rugăciune, sărbătoare cu cruce roșie în calendarul ortodox, iar în biserică se oficiază slujbe de pomenire pentru sufletele celor adormiți. Toate cântările din Săptămâna Luminată fac referire la Învierea din morți a Mântuitorului Hristos.

Potrivit tradițiilor strămoșești, în Lunea Albă se stropesc casele cu agheasmă. Este un ritual care se face pentru protecția locuințelor împotriva spiritelor rele.

Potrivit obiceiurilor și superstițiilor populare, a doua zi de Paște nu este bine să faci munci grele pe câmp sau treburi casnice solicitante. Lunea după Paște este tot o zi de sărbătoare și odihnă. Nu se spală rufe și nici nu se dă cu mătura. În caz contrar, se spune că aduci ghinion sau alungi binecuvântarea sărbătorii. În a doua zi de Paște nu este bine să te cerți ori să porți ranchiună. Săptămâna Luminată este o perioadă a păcii, iertării și bucuriei.

În această zi se obişnuieşte ca finii să se ducă în vizită la naşi, cu colaci, pască şi ouă roşii, iar copiii merg la părinţi. Potrivit tradiţiei, în cea de-a doua zi de Paşte, ouăle se ciocnesc „cap cu dos”.

Un alt obicei presupune stropitul cu apă, în amintirea readucerii la viaţă a fetei de evreu, care a leşinat la aflarea veştii învierii lui Iisus. Aşadar, lunea, feciorii stropeau cu apa fetele din sat, iar marţea fetele îi udau pe feciori.

Obiceiul se păstrează şi astăzi, iar tradiţia de a stropi cu parfum rudele şi prietenii vizitaţi a doua zi de Paşte este o reminiscenţă târzie a acestei datini.