Președintele României, Nicușor Dan, a ajuns în vizită oficială la Timișoara/ Discursul preşedintelui la Timişoara Cities Summit

Președintele României, Nicușor Dan, și-a început vizita la Timișoara cu depunerea unei coroane la monumentul din fața Catedralei Mitropolitane. El se va afla pe durata întregii zile în capitala Banatului.

Primul punct de pe agenda președintelui a fost depunerea unei coroane la Monumentul Crucificării, din fața Catedralei. Ulterior, Nicușor Dan s-a deplasat la sediul Societății Timișoara.

Urmează participarea la Timișoara Cities Summit 2025, unde va susține un scurt discurs la deschiderea lucrărilor conferinței.

Update. Discursul de la Timişoara Cities Summit

Nicuşor Dan a vut un discurs la deschiderea Timişoara Cities Summit, mega-eveniment care a adus la Timişoara invitaţi din 15 țări de pe întreg continentul, de la primari ai unor capitale europene, la reprezentanți ai instituțiilor Uniunii Europene, ambasadori, politicieni etc

 “În primul rând, mulțumesc, domnule primar, că m-ați invitat, nu doar să vizitez Timișoara, ci să-mi aduc aminte de fostele mele responsabilități. Nostalgie.

Trei chestiuni, două grele și una ușoară, și câteva afirmații și mai multe întrebări.

Prima, extinderea Uniunii Europene, care este tema principală a dezbaterii dumneavoastră. Încă trăim din bucuria de alaltăieri după rezultatele din Republica Moldova. Evident că ne dorim o Europă în care și în nord-estul României, și în sudul României să avem țări care sunt membre ale Uniunii Europene. Credem că România are o experiență în asta. A fost un întreg proces și înainte, și după aderare, și uneori, când faci multe greșeli, devii foarte experimentat în a învăța pe alții să nu facă. Deci pentru prietenii noștri care iau parte la această reuniune și care sunt din țări care doresc ca, la un moment dat, să adere la Uniune, oricând experiența noastră și specialiștii pe care am reușit să-i facem, inclusiv în programarea fondurilor europene pre- și post-aderare, oricând puteți apela la experiența pe care am acumulat-o.

Și mai trebuie spus un lucru, e un subiect de dezbatere. Cât de sus să fie ștacheta? Pentru că dacă vrem să fim foarte direcți, acum 20 de ani, când România a încheiat procesul de aderare, cred că România nu era pregătită pentru a intra în Uniunea Europeană. Și cred că nici Bulgaria. Dar decizia de a intra a fost o decizie corectă pe care Uniunea Europeană a luat-o, și vedem azi progresele pe care, după 18 ani de la aderarea efectivă, România le-a făcut.

Deci poate că – tocmai pentru că există această competiție geopolitică între Europa și alte modele – poate că exigențele nu ar trebui să fie atât de înalte și poate că, după aderare, țări care, ca și România acum 20 de ani, n-ar fi suficient de pregătite vor putea să facă acele progrese.

Întrebarea care se pune este de ce societăți din aceste țări nu pun suficientă presiune pe decidenții politici pentru ca acest proces să se întâmple mai repede. Și poate că răspunsul la această întrebare este în interiorul Uniunii înseși.

Poate că noi nu suntem suficient de competitivi, poate că noi nu suntem suficient de flexibili economic, și poate că din cauza asta nu suntem, cum am spus, suficient de atractivi pentru țările astea, pentru ca societățile din țările lor să pună presiune pentru reformele care să le aducă în stadiul de a fi incluse în Uniune. Și asta este o temă la care trebuie fiecare dintre noi să reflectăm.

A doua chestiune – relația dintre marile orașe europene, relația de putere dintre marile orașe europene și statele europene, și aici, din nou, vreau să spun foarte direct că este o relație dezechilibrată. Pentru că marile orașe europene sunt cele care produc dezvoltarea de fapt, cele care aduc valoarea economică, și, în relația cu autoritățile naționale, acest fapt nu este recunoscut și resurse care ar face ca aceste orașe să se dezvolte și mai bine și să aducă mai multe prosperitate țării nu sunt alocate. Îmi aduc aminte de nenumăratele discuții pe care le-am avut în calitate de primar cu autoritățile naționale, îmi aduc aminte de rugămintea de a introduce câteva amărâte de tramvaie în PNRR. Faptul că eram primarul Bucureștiului pur și simplu nu a contat în momentul acela. Și e lăudabil ca marile orașe europene să creeze o rețea în care să încerce să-și impună la nivel european punctul de vedere. Eu o să fiu printre cei care o să susțină în interiorul Consiliului European un rol mai mare în procesul de decizie al asociațiilor reprezentative ale orașelor. Dar adevărul este că punctul lor de vedere nu se aude în momentul acesta.

În fine, ultima chestiune, asta e mai ușoară. Există o solidaritate între primari pe care am simțit-o în perioada în care am exercitat mandatul de primar al Bucureștiului. Învățăm, furăm – furam – unii de la alții cum să rezolvăm diverse probleme care îi preocupă pe cetățeni – transport public, diferite facilități publice, cum să facem orașele noastre atractive – și tot timpul acesta de întâlniri este foarte util pentru ca primarii să învețe unii de la alții. Aici nu am niciun dubiu că discuția pe care o să o aveți o să fie foarte productivă.

Cu acestea spuse, vă doresc o întâlnire fructuoasă. Ne vom revedea la ora 16:00 ca să dezbatem despre Uniune din nou.”