Amintiri din Epoca de Aur (II): Aprozaristi traficanti de metale pretioase

Bucur… Bebe Bucur! Până acum 20 de ani, acest nume provoca teamă oricărui timişorean care deţinea un gram de aur sau încerca să facă afaceri pe spatele statulului ceauşist. În câteva episoade vom detalia întâmplări din Epoca de Aur care par, la prima vedere, mărunte. Fostul miliţian povesteşte, de această dată,  cum, de la un aprozar unde se vindeau mere, s-a ajuns la arestarea unui demnitar.

„Într-o zi am primit o informaţie care se referea la faptul că la aprozarul din Iosefin se vând mere la un preţ neconform cu realitatea. Mai exact, respectivul angajat vindea mere la acelaşi preţ, cel mai mare, deşi preţurile erau fixate pe categorii. Poate pentru unii pare o găinărie, dar vă spun eu că nu era aşa, pentru că respectivul angajat îşi asigura un venit ilicit cifrat la 9.000 de lei pe zi, adică de trei ori mai mult faţă de cât câştiga un intelectual în acea perioadă”, rememorează Bebe Bucur. Ancheta nu s-a încheiat aici, la final, prejudiciul total adus statului fiind enorm. În plus, pe lângă bani mai trebuie luate în calcul şi bijuteriile descoperite la faţa locului, care cântăreau peste un kilogram.
Acţiunea a continuat pe acelaşi fir al informatorilor, care l-au dus pe Bebe Bucur la B.D., şeful fabricii de gheaţă din Timişoara şi al unui depozit din cadrul Întreprinderii Judeţene de Valorificare a Fructelor şi Legumelor. Informatorii i-au spus lui Bebe Bucur că respectivul cumpăra aur şi, cel puţin la fel de grav, comercializa aparatură eletronică de provenienţă străină. În cele din urmă, B.D. a primit o „vizită” inopinată la apartamentul său, controlul efectuat scoţând la iveală 19 radiocasetofoane, două kilograme de aur şi 12.000 de mărci germane. „După extinderea cercetărilor am ajuns la un lanţ infracţional în care erau implicaţi 31 de indivizi, cu toţii arestaţi, cei mai mulţi fiind şefi de aprozare în Timişoara. Excepţie au făcut doar doi, unul de la Liceul Silvic, iar celălalt era ministru adjunct. La acea vreme era o nebunie curată să te iei de un oficial, indiferent de gravitatea faptei comise. În plus, pentru a-l ridica, aveai nevoie de aprobarea conducerii partidului. Constantin Nuţă, şeful inspectoratului general al Miliţiei din România, m-a chemat la el unde a pus «da» pe raportul meu în care era acuzat ministrul adjunct, cu menţiunea verbală că, dacă nu voi avea dreptate, va avea grijă de mine să ajung la CAP, cu calificarea crescător vaci. Nu am avut niciun fel de emoţie, în final oficialul respectiv fiind condamnat la nouă ani de detenţie”, îşi aminteşte Bebe Bucur. Cert este că acţiunea CAV s-a soldat cu confiscarea a nouă kilograme de aur şi o sumă enormă de bani, cifrată la câteva milioane bune de lei. „Operaţiunea Măcelarii” şi „Operaţiunea Blănurile” vă vor fi prezentate în detaliu în materialul viitor. La fel ca şi aprozariştii, şefii din cadrul celor două tagme s-au evidenţiat prin furturi care au intrat în analele miliţiei.