Anticoruptia, mogulii si revolutia lui Lenin

Lupta cu corupţia din vămi a ajuns la episodul doi. Sau trei, naiba mai ştie. Cum a vrut preşedintele Băsescu şi întreaga opoziţie, tradiţional luptătoare anti-mafia, s-a ajuns la purecatul vămii din portul Constanţa, la alte vămi din interior, în vizor intrând şi un secretar al Ministerului de Interne, ba chiar senatorul democrat Banias, suspectat că ar fi complice la evaziune şi contrabandă cu produse venite din China pe căi maritime. E bine sau nu e bine? DNA vrea reducerea corupţiei? Mascaţii vor lichidarea reţelelor infracţionale? Pe dracu’! Opoziţia politică şi TV ar zice că totul e praf în ochi, o manevră a actualei puteri menită să acopere adevăratele probleme ale ţării, cum ar fi ieşirea prea lentă din recesiune şi relele tratamente aplicate minorului Irina de către mama Monica, în ciuda tatălui disperat Irinel. Chiar nici nu ştiu la ce-i foloseşte actualei puteri să încerce măcar să facă ceva în direcţia curăţirii sistemului din vămi, de la Finanţe, Interne etc. Cine să te mai creadă dintre cei de bună-credinţă că vrei să te iei la luptă cu corupţia, când îţi trebuie doi ani de guvernat a pagubă până să te apuci de mişcat ceva? Iar când îţi vine, că te presează UE cu intratul în Schengen, nu te mai crede nimeni. Dacă anchetează vămile din Vest şi Nord, nu ştiu ce demnitari analiştii şi opozanţii vor zice că de ce nu se controlează Constanţa, adevăratul pol de infecţie cu corupţie în vămi, sub protecţia fratelui lui Băse. Dacă pică în plasă nişte demnitari PDL, ahaaaaaa, e sigur făcătură, că suspecţii sunt din gaşca lui Blaga şi vor fi pedepsiţi politic, pentru că s-au ridicat la congres împotriva omului lui Băsescu, Boc. Când nu e anchetat Banias nu e bine, că e tolerată corupţia partidului de guvernământ. Dacă e anchetat Banias, atunci e prigoană politică împotriva celor din PDL care vor să plece la USL cu tot cu palmaresele lor penale. Dacă ar aresta “Regina” Blejnar sau “Regele” Falcă, iarăşi nu e bine, că ăştia doi n-ar face nimic de capul lor şi că adevărata împărăteasă a corupţiei e mama lui Emil Boc, de la Răchiţele, mână-n mână cu Elena Udrea, de lângă Buzău. Dacă arestează cu elicopterul, de ce îi arestează cu elicopterul, că e scump, dacă-i duce cu remorca călare pe borhot, de ce nu-i duce ca la americani cu avionul şi aşa mai departe. Nicio şansă să se mai întâmple ceva în ţara asta, aşa că mai bine e să nu se facă nimic, să fie linişte. Acea linişte.

Era un banc plin de înţelepciune pe vremea comunismului. Cică prin 1967, propaganda sovietică pregătea aniversarea a 50 de ani de la revoluţie. Pentru a încărca de istorie evenimentul, activiştii caută în toată Uniunea oameni care l-au cunoscut pe V.I. Lenin în carne și oase, să povestească ei cum l-au cunoscut pe erou în momentele cheie ale revoluţiei. Dau ei de ţăranul Vladimir Ivanovici într-o gubernie îndepărtată şi-l aduc repede în studiourile radio. – Ia spune, Vladimir Ivanovici, cum l-ai cunoscut prima oară pe tovarăşul V.I. Lenin? – Era un an secetos înainte de revoluţie. A venit el. Ochi pătrunzători, frunte înaltă şi-mi cere o cană cu apă. Dacă îi dădeam, rămâneam eu fără, dacă nu-i dădeam, se supăra, aşa că i-am zis: “Ia mai du-te tu-n … mă’tii!”. Activiştii au sărit ca arşi pe bătrân, cerându-i să povestească altă întâlnire cu Lenin. – Era pe vremea revoluţiei. Eram matroz când pe crucişătorul Potemkin a izbucnit un incendiu. A venit el, ochi pătrunzători, frunte înaltă, şi-mi cere o găleată cu apă. Dacă îi dădeam, nu mai aveam cu ce să sting focul, dacă nu-i dădeam, se supăra, aşa că i-a zis: “Ia mai du-te tu-n … mă’tii!”. Activiştii iarăşi l-au repezit pe Vladimir Ivanovici, spunându-i că nu e relevant şi să treacă la altă poveste. – Era după victoria revoluţiei, o după-amiază frumoasă. Pe bulevard, pe celălat trotuar era el, V.I. Lenin, ochi pătrunzători, frunte înaltă, păzit de gărzile de corp. Se uită la mine şi mă cheamă. – Nu esti tu ăla care m-ai înjurat în timpul revoluţiei? – Dacă spuneam că “da”, mă băga la puşcărie, dacă ziceam “nu”, se supăra că-l mint, aşa că i-am zis: “Ia mai du-te tu-n … mă’tii!”.