Euroregiunea DKMT se face tot mai mica

Euroregiunea DKMT este în pericol de dizolvare. Membrii ei încep să se retragă, pentru că nu au bani să îşi susţină financiar poziţia în structura europeană.

La sărbătoarea euroregiunii Dunăre – Criş – Mureş – Tisa, care a avut loc la finele săptămânii trecute, Ungaria a cerut, oficial, diminuarea cotizaţiei către DKMT. Cererea a fost lansată de mai multe localităţi membre, pentru care suma de 1.000 de euro, cotizaţia anuală, reprezintă o cheltuială nedorită. Solicitarea ungurilor vine după ce, în urmă cu doi ani, împreună cu sârbii, românii au suspendat calitatea de membru în Euroregiunea DKMT a municipiului ungar Békéscsaba. Decizia, votată în unanimitate în Adunarea Generală a Cooperării Euroregionale Dunăre-Criş-Mureş-Tisa, a avut la bază faptul că autorităţile din Békéscsaba nu au mai disponibilizat bani, trei ani de zile la rând, pentru plata cotizaţiei de membru în asociaţie. Între timp, din asociaţie a ieşit, în 2010, şi judeţul Hunedoara, pe motiv că de la începutul existenţei euroregiunii, a fost unul dintre judeţele care nu au prea beneficiat de finanţări sau proiecte, care ajungeau mai ales în zona de graniţă. DKMT (Dunăre-Criş-Mureş-Tisa) este o regiune europeană de colaborare transfrontalieră, înfiinţată în 1997, între România, Ungaria şi Serbia. Iniţial, aceasta cuprindea provincia autonomă Voivodina, din Serbia, şi câte patru judeţe – comitate din România (Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş), respectiv Ungaria (Bács-Kiskun, Békés, Csongrád, Jász-Nagykun-Szolnok). Primii care au părăsit asociaţia au fost ungurii din comitatul Jász-Nagykun-Szolnok, şi apoi cei din Békés.