Euroregiunea DKMT este în pericol de dizolvare. Membrii ei încep să se retragă, pentru că nu au bani să îşi susţină financiar poziţia în structura europeană.
La sărbătoarea euroregiunii Dunăre – Criş – Mureş – Tisa, care a avut loc la finele săptămânii trecute, Ungaria a cerut, oficial, diminuarea cotizaţiei către DKMT. Cererea a fost lansată de mai multe localităţi membre, pentru care suma de 1.000 de euro, cotizaţia anuală, reprezintă o cheltuială nedorită. Solicitarea ungurilor vine după ce, în urmă cu doi ani, împreună cu sârbii, românii au suspendat calitatea de membru în Euroregiunea DKMT a municipiului ungar Békéscsaba. Decizia, votată în unanimitate în Adunarea Generală a Cooperării Euroregionale Dunăre-Criş-Mureş-Tisa, a avut la bază faptul că autorităţile din Békéscsaba nu au mai disponibilizat bani, trei ani de zile la rând, pentru plata cotizaţiei de membru în asociaţie. Între timp, din asociaţie a ieşit, în 2010, şi judeţul Hunedoara, pe motiv că de la începutul existenţei euroregiunii, a fost unul dintre judeţele care nu au prea beneficiat de finanţări sau proiecte, care ajungeau mai ales în zona de graniţă. DKMT (Dunăre-Criş-Mureş-Tisa) este o regiune europeană de colaborare transfrontalieră, înfiinţată în 1997, între România, Ungaria şi Serbia. Iniţial, aceasta cuprindea provincia autonomă Voivodina, din Serbia, şi câte patru judeţe – comitate din România (Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş), respectiv Ungaria (Bács-Kiskun, Békés, Csongrád, Jász-Nagykun-Szolnok). Primii care au părăsit asociaţia au fost ungurii din comitatul Jász-Nagykun-Szolnok, şi apoi cei din Békés.
Comentarii prin facebook