3.000 de membri PSD Timis au disparut cu nerusinare

Lui Titu Bojin, preşedintele PSD Timiş, cred că-i este tare greu să se abţină să-l mai suspende o dată pe liderul de la municipiu, viceprimarul Sorin Grindeanu. În februarie, când i-a mai tras covorul de sub delicatele picioare, Titu Bojin a explicat, cu câtă sinceritate putea dumnealui, că motivul sancţionării junelui socialist este pierderea a circa 3.500 de membri, de la 5.000 la vreo 1.500, cât avea atunci organizaţia municipală. Ştiţi ce-a urmat. Grindeanu a fost salvat de Victor Ponta şi repus în drepturi prin filiera unei comisii disciplinare sau de judecată de pe la PSD central. Dacă ar fi fost un bun păstor, Sorin Grindeanu ar fi reuşit să readucă în organizaţie cele 3.500 de „oiţe” pierdute, dacă ele existau în lumea reală. Dar n-a făcut-o, de vreme ce, zilele trecute, Titu Bojin a anunţat că, pe judeţ, PSD are vreo 7.500 de membri, iar totalul cu Timişoara e sub 10.000. Chiar dacă putem bănui că a mai recuperat vreo 500 de socialişti daţi dispăruţi în iarnă, nu se arată semne bune pentru Sorin Grindeanu. Asta dacă motivul cu membrii dispăruţi invocat de Bojin la suspendare este cel real. Dacă n-o fi fost cumva numai o petardă care să deturneze, nu-i aşa?, atenţia de la adevăratele probleme ale filialei. De la greutăţile de zi cu zi, reducerea pensiilor nesimţite, reducerea salariilor la bugetari, subminarea autorităţii conducerii judeţene de partid de către ăştia micii, reglări de conturi, revenirea timidă în anumite cercuri social-democrate a profesorului Dan V. Poenaru şi câte alte nenorociri. Partea bună a lucrurilor este că PSD le-a adus membrilor de partid din Timiş şi o bucurie. Carnete noi de partid pentru cei mai meritorii 1.250, crema filialei.

Printre alte fapte bune petrecute în Timişoara zilelor noastre am dat de Ziua Transportatorului Public Timişorean, pe 8 iulie, care marchează prima cursă de tramvai tras de cai din Europa, în 1869. Cu acest prilej, consiliul local a decis interzicerea circulaţiei cu autovehicole în intervalul orar 6-22, dând liber populaţiei la o plimbare cu tramvaiul electric, pe biciclete prin buricul târgului şi pietonal printr-un oraş ce-ar prinde un uşor aer de burg nemţesc dacă nu ne-ar cădea tencuiala în cap. Odată cu felicitările pentru această măsură, i-aş promite votul meu acelui candidat la primărie care ar decreta ziua transportatorului public în fiecare zi a anului, 24 de ore din 24. Ştiu, nu acum, mai am răbdare până se va construi în Timişoara prima parcare subterană sau supraterană modernă cu fonduri publice. Să nu se mai învârtă fără folos dl Robu de la liberali până găseşte unde să-şi lase maşina, iar Vasile de la primărie să nu mai parcheze ca un cocalar când îşi aduce şeful la conferinţele PNŢCD.

Apropo de candidaţi la primărie. Primarul Ciuhandu se pare că şi-a făcut nişte calcule simple pentru un viitor mandat. La cum arată acum sondajele, cu un avans bunicel în faţa lui Nicolae Robu (PNL), ţărănistul nu mai trebuie decât să asfalteze cu elan patriotic ce-a mai rămas de asfaltat, să spele drumurile cu furtunul, să deschidă Parcul Copiilor şi calculele sunt gata: mai o tură pentru primar. În tabăra contracandidatului liberal optimismul e mai moderat în condiţiile noii legi pentru alegerea primarului dintr-un tur de scrutin. Cu oareşce substrat electoral, fireşte, dar şi pentru că a auzit de la Traian Băsescu că „şcoala scoate uneori tâmpiţi” (vezi Bac-ul de anul ăsta), liberalul Robu a reacţionat prompt şi le-a promis părinţilor de şcolari că, dacă el ajunge primar, va urmări să crească performanţele în şcolile timişorene, măcar la nivelul banilor alocaţi. Bine că nu votează elevii, că, la cum îi trimite la învăţat, nu ştiu câte voturi ar mai aduna liberalul cu lozinca „Învăţaţi, învăţaţi şi iar învăţaţi!”.