Baile Herculane, de la imparateasa Sissi, la dezastrul lui Iosif Armas / FOTO

Singurele stațiuni din Europa unde apa termală conține sulf coloidal sunt Băile Herculane și Karlovy Vary (Cehia). Nu e singurul lucru care leagă cele două stațiuni, însă diferențele dintre ele sunt ca de la cer la pământ. Karlovy Vary a renăscut în ultimii 20 de ani, în timp ce în Băile Herculane dezastrul e la el acasă.

Karlovy Vary e înființată în secolul al XIV-lea, Băile Herculane are în spate o istorie de două milenii. Apa minerală din cele două stațiuni are o caracteristică unică: are un conținut ridicat de sulf coloidal, despre care medicii spun că face minuni pentru sănătate. Acum câteva secole, ai fi putut spune că localitățile sunt surori, beneficiind de un cadru natural similar, dar și de o arhitectură comună. Împăratul Franz Josef spunea despre Băile Herculane că este cea mai frumoasă stațiune din lume, iar împărăteasa Sissi a îndrăgit nespus acest loc. Amintirea crăiesei dăinuie încă aici, chiar dacă e umbrită de nepăsarea și nesimțirea celor care au ajuns, în timpurile moderne, să-i gestioneze moștenirea.
Pe străzi nu e nici țipenie de om. Parcă din lipsa vizitatorilor, e absolut firesc să vezi în Băile Herculane o „hartă” a stațiunii, veche de mai bine de 30 de ani, din fier. De pe ea aflăm unde se găsea în stațiune sediul ONT. Lângă cea mai veche clădire din stațiune, statuia lui Hercule veghează dezastrul.
„Privatizată” de Iosif Armaș, stațiunea Băile Herculane a cunoscut, în ultimele două decenii, decăderea. Turiștii au dispărut încet-încet, pentru că n-aveau mare lucru de făcut aici, iar hotelurile au fost lăsate în paragină. Armaș n-a investit nimic din ce promisese, ba mai mult a început să gireze cu proprietățile sale împrumuturi derizorii. Acum, singurii care mai vin aici sunt adepții lui Gregorian Bivolaru și așa-numiți turiști sindicali. Atmosfera e dezolantă.
Primarul Nicușor Vasilescu spune însă că, în viitorul nu prea îndepărtat, lucrurile se vor schimba radical. „Băile Herculane a ajuns pe linia de plutire, e în creștere. Avem unități redeschise, hoteluri în reabilitare și proiecte. Sunt convins că, în maximum trei ani, Băile Herculane va deveni ce a fost pe vremuri, când ne vizitau și pe noi capetele încoronate. Siguranța ne-o dau proiectele și faptul că ONU, împreună cu Organizația Mondială a Turismului, ne întocmesc strategia de dezvoltare”, afirmă Vasilescu.
Hotelul Diana a fost reabilitat cu 2,5 milioane de euro. Hotelul Afrodita, cumpărat acum câteva luni, e deja în șantier, urmând să fie deschis până la finele anului, Hotelul Roman a fost redeschis la două stele, după o investiție de un milion de euro. Patronii doresc să îl facă de patru stele, astfel că vor continua investiția. Hotelurile Cerna și Ferdinand, funcționează și ele în regim de două, respectiv trei stele. Hotelurile Traian și Decebal, adevărate bijuterii în vremurile lor bune, sunt și ele în reabilitare.
Primarul Vasilescu afirmă că, anul trecut, după promovarea la târgurile turistice din țară, pentru prima dată în ultimul deceniu, în Băile Herculane au venit și alți vizitatori în afara adepților lui Bivolaru. Edilul își pune mari speranțe într-un aquaparc, finanțat de guvern cu 8,5 milioane de euro. Acesta ar urma să fie construit pe platoul Coronini. Licitația pentru constructor a avut deja loc, dar a fost contestată. „În cazul în care contestația va fi respinsă, în două săptămâni pot începe lucrările. Dacă nu, totul se amână cu încă trei luni. Termenul de execuție al aquaparcului este de 12 luni”, spune Vasilescu. Tot printr-un program național, cinematograful din centrul stațiunii va fi transformat într-un centru multicultural, iar podurile și izvoarele curative vor fi reabilitat printr-o sponsorizare BCR. Vila Elisabeta, unde a locuit împărăteasa Sissi, este deja în renovare, în timp ce fosta bibliotecă va deveni muzeu.
Până toate acestea vor fi terminate, orașul e încă mort. Totul e pustiu. În centrul imperial al stațiunii, fostele băi abandonate își plâng gloria de altădată, în timp ce fierul forjat de pe primul pod în linie curbă din Europa, considerat și acum o raritate, ruginește. Cazinoul, monument de categoria A, construit între anii 1850 și 1900 după proiectul arhitectului Wilhelm Doderer, cel care a elaborat şi planurile Castelului Peleş, abia începe să își scuture praful de pe ruine.
 Când au venit austriecii și au decis să aranjeze stațiunea, acest ansamblu a reprezentat punctul de referinţă în planul de sistematizare arhitectonică al localității.
În prezent, clădirea e într-o stare avansată de degradare, ploile au ros tencuiala, capetele de lei sunt știrbe, iar frescele s-au decolorat de la igrasie. Din cauza infiltraţiilor de sulf, imobilul necesită reparaţii capitale. E în proprietate privată, după ce Iosif Armaș a girat cu el un împrumut de câteva zeci de mii de euro, pe care nu l-a mai rambursat, și a început, încet, să fie reabilitată. Peste drum, un hotel întreg, monument istoric, este de vânzare. Pe vremuri, era mândria stațiunii.