Scoala de meserii versus „fabrica” de boi

Dacă învățământul românesc este bolnav de cancer, cum deseori se zice, atunci bacalaureatele din ultimii doi ani să le considerăm tratamentul cu chimioterapie. Pe termen scurt, efectele sunt demoralizatoare. Părul pică precum tinerii cu zecile de mii la Bac, însă pe termen lung cu siguranță pacientul se va simți mai bine, dacă scapă cu viață.

Că nu degeaba vine din învățământul universitar, liberalul Nicolae Robu spunea zilele trecute că liceul românesc ar trebui să fie loc de studiu pentru maximum 50% din actuala cifră de școlarizare la acest nivel, pentru restul fiind mult mai potrivită varianta școlilor profesionale, de meserii.

De unde putem lejer trage concluzia că cifra de 42% de promovabilitate în Timiș ar putea fi în viitor, după ce părinții îl vor asculta pe primarul liberal al Timișoarei, în jur de 80 de procente. Cu mânie proletară, criticii fenomenului bacalaureat spun că deși semnalul a fost tras încă de anul trecut, nimeni nu a luat măsuri împotriva dezastrului din învățământul liceal.

Evident, măsuri pot lua croitorii, pantofarii, tâmplarii, dacă mai dați de ei în lipsa unor școli de profil. După trei-patru ani de dezastru în această formă la bacalaureat, părinții responsabili vor calcula opțiunile pentru copiii lor. E un derbedeu căruia nu-i place școala, nu-l dau la oraș la vreun „Industrial”, ca eventual să termine ca berbecul un liceu fără diplomă de Bac, ci îl dau la școala de poliție, să-l învețe cineva disciplina.

Ai un copil pe care nu-l duce capul sau e isteț, dar nu-i ofer eu condiții de învățătură, că-i beau până și alocația la birtul din centru satului, păi nu-l dau la „Umanist” să tragă foamea după majorat, când și-așa satul n-are frizer, n-are cofetari, n-are brutari, tinichigii sau pielari.

Societatea românească n-are în față decât două variante, așa, rumegate rapid. Una ar fi ca strategii din minister să continue tratamentul cu „chimioterapie”, ca peste vreo 10 ani să avem promovabilitatea de 70-80%, dar nu cu forța, ci diminuând cifra de școlarizare până într-acolo încât absolvent cu bacalaureatul luat să fie doar acela care are treabă pe viitor la vreo facultate, nu doar pentru a plimba gagicile în BMW-uri cu număr de Mehedinți.

Cealaltă opțiune ar fi ca politicienii să-și suflece mânecile la cămeșă și să crească promovabilitatea prin scoaterea camerelor de luat vederi, prin tolerarea fițuicilor ori telefoanelor cu căști, prin introducerea în lista cu examene a unor materii inutile, dar care ridică strategic media generală a candidatului, și alte măsuri populiste care să dea materie primă la „fabricile” de boi cu diplomă din universitățile private. Institute ce de la o vreme cam stau pe sec, spre disperarea deputaților și senatorilor cu lefuri de profesori universitari.