Nasterea Maicii Domnului, mare praznic bisericesc

Naşterea Maicii Domnului, cunoscută în popor ca Sfânta Maria Mică, este prima sărbătoare a noului an bisericesc, care a început la 1 septembrie. Ziua este celebrată în multe biserici şi mănăstiri care au acest hram.

Naşterea Maicii Domnului, prăznuită pe 8 septembrie, este prima mare sărbătoare din cursul anului bisericesc, care a început la 1 septembrie. Sfânta Scriptură nu menționează acest eveniment, însă scrierile apocrife oferă foarte multe amănunte despre originea şi copilăria Fecioarei Maria. Cea mai importantă sursă în acest sens o reprezintă Protoevanghelia lui Iacov, o lucrare iudeo-creştină din secolul al II-lea.

Tatăl Fecioarei Maria, Ioachim, era un urmaş al regelui David, iar mama, Ana, era fiica preotului Matthan, descendentă din familia preoţească a lui Aaron. Ioachim şi Ana nu aveau copii, așa că erau ironizaţi şi batjocoriţi de oameni, fiindcă lipsa copiilor era considerată un blestem. Ioachim şi Ana nu s-au răzvrătit însă împotriva lui Dumnezeu, rugându-se în continuare. Tradiţia spune că în al cincizecilea an al căsătoriei lor, Marele Preot de la Templu a refuzat public jertfa lor, numindu-i blestemaţi.

Întristaţi, cei doi părinţi s-au îndreptat spre casa lor şi au hotărât să se retragă fiecare pentru post şi rugăciune. Îngerul Gavriil s-a arătat atunci fiecăruia, spunându-le că rugăciunea lor nu a fost trecută cu vederea. Tot el le-a vestit că acest prunc se va umple de Duh Sfânt şi că va fi un vas ales lui Dumnezeu.

Potrivit tradiţiei populare, în această zi nu se fac treburi gospodăreşti, nu se spală rufe și nu se face curăţenie în casă. Ziua de 8 septembrie este bună pentru femeile care se roagă să rămână însărcinate, să nască uşor şi să aibă un copil sănătos. Şi cei care vor să se căsătorească se pot ruga în această zi Maicii Domnului a să-şi găsească perecehea potrivită.