Draganescu, la revenirea in politica: „Nu mai sunt sofer de jeep, sunt sofer de Logan”

Ovidiu Drăgănescu a trecut de la politică la agricultură și spune că, dacă nu ești om de afaceri, nu ești liberal După patru ani de pauză, a revenit în PNL, dar n-a intrat pe listele pentru alegeri, deși sondajele pre-electorale îl plasau în pole-position. Fostul prefect de Timiș explică de ce se simte mult mai productiv, deși nu mai este în prim-plan, și nu pare să le poarte prea multă pică liberalilor. În viața personală, Drăgănescu se gândește să-și mărească familia.

Cu ce se ocupă acum fostul prefect şi preşedinte al PNL Timiş?
E mult de povestit. În urmă cu un an şi jumătate mi-am dat demisia din funcţia de înalt funcţionar public. Nu făceai oarecum nimic legat de o oarecare pregătire. Era o semi-glumă, din păcate pe banii statului. M-am apucat de afaceri, trebuia să trăiesc din ceva. Am încercat prima oară în domeniul energiei verzi, centrale eoliene. Nu puteam să le pun eu în câmp. Era doar un contract pe care îl făceam cu o firmă mare din Occident.

Eraţi un fel de sfătuitor?
Eram persoana care căuta zonele cele mai bune pe baza unor măsurători făcute de firma respectivă. Contactam apoi consiliile locale în zona Banatului, după care intermediam cât puteam acele autorizaţii. Totul mergea până la un anumit nivel, după care nu se mai putea intra.

Nu a mers?
A mers la început, deşi aproape toate terenurile erau concesionate, boomul imobiliar se mutase pe boomul energetic. Toate zonele care aveau o putere a vântului erau deja concesionate către tot felul de indivizi ce nu făceau nimic. Aşteptau doar firmele mari. Era o birocraţie imensă, totul depindea de Ministerul Economiei… Am renunţat. Am încercat în agricultură, în servicii…

Ce fel de servicii?
Am încercat să deschid o librărie, o cafenea, la un cunoscut club timişorean, un magazin de comerţ cu amănuntul.

Cu agricultura cum a mers?
Am încercat să concesionăm tot felul de terenuri. Din păcate, toate terenurile pe suprafeţe mari sunt cumpărate de firme străine. În Timiş s-a ajuns până acolo încât transferurile de terenuri se fac doar între investitori străini. Am vrut să mă ocup şi de viticultură, tatăl meu este profesor universitar în acest domeniu, dar şi aici terenurile erau cam luate.

Lumea vă asociază acum cu Club 30. Sunteţi patron acolo?
Nu, nu, mă ocup puţin de Club 30, pentru că am un prieten care este acţionar. Am fost chemat să intru în afacere, dar nu am intrat pentru că nu sunt foarte în domeniu. Nu am acţiuni, nu sunt nici măcar administrator, ci doar co-prieten cu acţionarul. Ajut cât se poate.

Pe ce afacere v-aţi stabilit până la urmă?
Păi… tot pe agricultură. Agricultura e cea care dă randament de două ori pe an. Cultiv grâu şi porumb.

Totuşi nu este un recul? De la deputat, prefect, lider autoritar de partid la mic investitor?
Dimpotrivă, mă simt mult mai productiv. Oricărui liberal aşa îi stă bine. Nu eşti om de afaceri, nu eşti liberal. Dacă toată viaţa lucrezi la stat, nu văd unde este liberalismul. Trebuie să-şi câştigi existenţa singur. Asta este definiţia liberalului.

Sunteţi încă tânăr. V-aţi retras total din politică? Nu vă bate gândul la o revenire?
Nu, dimpotrivă, am reintrat în politică în august anul trecut. Am revenit în PNL, evident nu poţi intra la vârf dacă nu participi la nişte alegeri. Toate alegerile au avut loc şi la biroul judeţean, şi la cel municipal.

Ce aţi regăsit în PNL Timiş, după patru ani de pauză?
Colegii m-au întrebat cum văd partidul după patru ani de pauză. Regăseam PNL aliat cu duşmanul lui de clasă PSD. Am luptat politic cu FSN, PDSD şi PSD. Pot să mă împac cu orice idee. Se vede însă că acum când suntem la guvernare cu PSD, cu premier PSD, măsurile sunt în general de stânga. Mi se pare un pic nepotrivit să ieşim acum cu noi impozite, neprevăzute în programul de guvernare. Vom ajunge ca mulţi investitori mici să falimenteze.

Aţi fost foarte aproape să fiţi desemnat candidat pentru o funcţie de senator. Ce s-a întâmplat?
Dacă era singurul criteriu sondajul, probabil că aş fi fost acolo.

Aţi fost dezamăgit? Aţi mai trecut pe la PNL după acea înfrângere?
Am fost şi acum, la întâlnirea cu domnul Tăriceanu. Evident, nu mai trec atât de des pe la partid, având în vedere că nu am obligaţia să particip la întrunirile de birou municipal şi judeţean. Aşa însă, am întâlniri tot timpul, şi cu colegi de aici şi, de la Bucureşti.

Cine v-a „lucrat” atunci?
Hotărârile se iau de Biroul Permanent Central al PNL. Sferele de influenţă sunt mereu la Bucureşti. Poate nu am fost „lucrat”, poate când eu m-am înscris în august hotărârile erau luate demult. Filiala nu a impus nimic, doar a consfinţit o hotărâre luată cu siguranţă la Bucureşti.

În urmă cu patru ani aţi păţit la fel. Nici atunci nu v-a „lucrat” nimeni?
În urmă cu patru ani a fost mai interesant. Atunci chiar preşedintele PNL, Călin Popescu-Tăriceanu, a insistat să candidez, în urma sondajelor din interiorul filialei. Eram cel mai bine clasat. Ar fi trebuit să merg pe primărie, filiala a optat însă să facă alianţă cu PNŢCD şi au rezolvat problema candidatului (n.r. Gheorghe Ciuhandu). Tăriceanu a zis atunci că tandemul va fi Ovidiu Drăgănescu la judeţ, iar primar Ciuhandu. Filiala s-a opus, nejustificat. A candidat domnul Coifan şi toţi ştim ce s-a întâmplat. Nu pot să spun că m-a trădat cineva, doar s-au opus. Era vorba despre colegii mei, biroul cu care câştigasem alegerile.

Ce spuneţi de Forţa Civică? Dar de Mişcarea Populară?
Forţa Civică? Există aşa ceva în Timiş? Îmi pare rău, eu nu ştiu să existe. Nici de Mişcarea Populară nu ştiu nimic. Nu mă interesează alte formaţiuni. Sunt liberal. Am fost primul liberal din judeţul Timiş. M-am înscris în PNL pe 11 ianuarie 1990. După atâta timp în PNL, ar fi păcat să merg în alt partid.

Cum vedeţi activitatea de până acum a primarului Robu? Ce ar fi trebuie să facă și nu a făcut?
Analiza unei activităţi este destul de devreme de făcut. A trecut totuşi aproape un an. Dar nu pot să îmi fac încă o părere. Peste tot în lume, prima analiză se face cel mai devreme la mijlocul mandatului. E greu de spus ce a fi trebuit să facă. Pot să spun ce aş fi făcut însă eu şi nu a făcut domnia sa. M-aş fi ocupat şi eu de acelaşi „acvariu”. La un moment dat eram singurul în Timişoara care spunea că acel „acvariu” trebuie să dispară. Aici ne pliem. În primele luni, eu aş fi făcut nişte acţiuni mai puternice vizavi de calitatea aerului, a mediului, de siguranţa în oraş.

Care sunt punctele slabe ale lui Robu?
Păi… Un lucru este că nu a reuşit să vină cu nişte oameni apropiaţi de viziunea lui. Mă refer la faptul că ar trebui să vină câţiva oameni în structurile de execuţie. Se pare însă că, în afara consilierilor pe care îi are, a rămas aceeaşi structură în primărie. Şi la nivel juridic, şi la nivel de direcţii, de regii.

A venit city-manger Sorin Drăgoi. Acesta spunea că aţi vrut să îl puneţi şef la Regionala Vamală Timişoara. Este adevărat?
Eu? (n.r. pare foarte mirat) Nu am fost niciodată la discuţii cu domnul Drăgoi. Cred că numele meu a apărut întâmplător. Nu am participat la nicio discuţie. Ştiu că el nu mai era însă demult în structurile vamale. Chiar nu înţeleg…

Dacă Drăgănescu era primar, putea să lucreze cu oamenii preluaţi de la Ciuhandu?
Probabil la PMT nu s-a terminat perioada de analiză. Pe de altă parte, este foarte greu să dai funcţionari publici afară, mai ales pe cei cu concursuri

E mai bun Robu decât Ciuhandu?
Îl văd mult mai activ, în ultimele două mandate ale domnului Ciuhandu a fost clar o stagnare, deşi proiecte au existat. Majoritatea proiectelor care sunt puse în practică acum sunt proiecte din administraţia Ciuhandu. Multă lume spune că Ciuhandu ar fi fost considerat un primar extraordinar dacă renunţa după primele două mandate. Un om dă rezultate în cinci ani de conducere, după care se plafonează.

Aţi fost şi vicepreşedinte la CJ Timiş. Cum vedeţi activitatea de acolo a lui Titu Bojin?
Nu am urmărit-o. Ce pot să spun eu din experienţa de vicepreşedinte la Consiliul Judeţean este că vicepreşedinţii sunt nişte posturi decorative. Şeful aparatului este clar preşedintele. Tot aparatul lucra doar cu Ostaficiuc pe vremea mea. Ca vicepreşdinte nu aveai nici măcar nimic de semnat. Doar îl înlocuiai când era vorba despre o urgenţă.

E mai bun decât Ostaficiuc?
E devreme să mă pronunţ. Domnul Bojin comunică foarte bine la nivel de primari. Are o comunicare foarte bună, având în vedere că şi el a fost primar. În rest, consiliile judeţene nu au prea multe lucuri de făcut.

Sunteţi mai bogat sau mai sărac acum de cât atunci când eraţi în prim-planul vieţii publice?
Păi… Nu mai sunt şofer de Jeep, sunt şofer de Logan. M-ar bate însă Dumnezeu să zic că sunt sărac. Săraci sunt milioane de români, eu nu sunt printre ei. Stau într-un apartament de bloc…

Au trecut vreo patru ani. Totuşi vă mai întreb, cum a fost cu şpaga aceea ca să rămâneţi prefect?
Cred că toţi au înţeles despre e este vorba. Era vorba de nişte oameni influenţi ai mafiei ţigăneşti, de un fost infractor, Gheza, care, de câteva luni, mă bătea la cap să vină să-mi explice cum ţiganii sunt dezavantajaţi. După patru luni, timp în care nu am vrut să mă întâlnesc cu el, la prima întâlnire mi-a şi propus un trafic de infuenţă. Când ai ordinea publică şi legalitatea în sânge, nu poţi să-i răspunzi decât cu un flagrant. Au avut noroc, s-au dus la ziar înainte să vin eu să le pun banii în mână.

Ce vi s-a propus atunci?
După patru ani pot spune mai mult. Voiau să mă filmeze la un spectacol cu ceva dansatoare. Un turneu al unor dansatori din Cuba. Evident, nu m-am dus, deşi toată noaptea mi-a zbârnâit telfonul. Am fost curios să văd totuşi ce se întâmplă. Mi-a spus că e cu un înalt oficial din PD-L. Era vorba însă despre un obez aparţinând minorităţii ţigăneşti. Dacă reuşeam să fac flagrantul eu, era vorba despre primul agent al mafiei ţigăneşti ce avea să fie dus în spatele gratiilor. Nu mi-a reuşit şi, din păcate, mafia ţigănească lucrează în continuare.

Aţi mai avut probleme cu ţiganii după ce nu aţi mai fost prefect?
Nu ştiu… În două rânduri mi s-au spart ambele oglinzi la Logan, într-o zi mi s-a spart geamul din dreapta, au mai fost şi zgârieturi. Nu pot să spun că sunt de la mafia ţigănească, dar pe strada pe care locuiesc 80% sunt indvizi de genul acesta.

Ce vă face copilul?
Copilul are doi ani şi jumătate. Toată ziua este pe tabletă, nu mai reuşesc să-i iau telefonul din mână. Se joacă mereu, e foarte zglobiu. E cea mai mare sursă de bucurie. Din toamnă căutăm o grădiniţă. Sper să nu rămână singur, fără frăţiori…