Plamanul artificial, salvatorul de vieti pe care spitalele nu si-l permit

Plămânul artificial, dispozitivul care suplineşte funcţia plămânului atunci când aceasta este compromisă, este tot mai solicitat. Costurile nu sunt însă decontate de sistemul de asigurări, iar conducerea Spitalului Judeţean se teme că unitatea nu-şi va permite să aloce banii necesari.

Pacienţii care suferă de insuficienţă respiratorie gravă au o şansă în plus la viaţă. Plămânul artificial a fost folosit, în premieră naţională, la Timişoara, la mijlocul lunii februarie, în cazul unui pacient cu insuficienţă respiratorie. De atunci, alţi doi pacienţi au mai fost salvaţi cu ajutorul plămânului artificial. Costurile de utilizare sunt însă foarte ridicate și ajung undeva la 2.000 de euro pentru un singur om. Statul nu acoperă însă aceste sume.

Niciunul dintre pacienții salvați nu era din Timişoara, iar spitalul a cheltuit 6.000 de euro din bugetul propriu pentru tratamentul lor. „Nu am suficient buget pentru toate cazurile care vin din ţară şi nu pot aloca bani numai Secţiei de Anestezie Terapie Intensivă, spitalul mai are şi alte secţii”, spune Ciprian Bogdan, managerul Spitalului Judeţean din Timişoara.

„Plămânul artificial” a costat 60.000 de euro. Pentru fiecare pacient este nevoie de o trusă de unică folosinţă atunci când este montat dispozitivul, care ajunge la 2.000 de euro. „Nu este un preţ foarte mare. Aparatul este suficient pentru o secţie de terapie intensivă”, a declarat şeful clinicii ATI, Dorel Săndesc. Astfel de aparate au fost achiziționate și de alte spitale din țară. Acestea preferă însă să trimită pacienții la Timișoara, unde medicii au fost instruiți în prealabil să folosească „plămânul”. În plus, costurile sunt suportate de spitalul de aici.