Holender: „Cum sa fie Timisoara Capitala Culturala Europeana in aceasta stare de paralizie?”

Ioan Holender crede că, în momentul de față, Timișoara e prea indiferentă și prea plictisită pentru a deveni Capitală Culturală Europeană. Fostul director al Operei de Stat din Viena s-a supărat, miercuri, și pentru că la întâlnirea cu el n-au fost prezenți mai mulți ziariști din presa tipărită. Asta, în condițiile în care în urbea de pe Bega mai există doar un singur cotidian pe hârtie.

Ioan Holender va susține, la Universitatea de Vest, un curs de management cultural internaţional. El s-a supărat că la conferința de presă convocată cu acest prilej n-au venit ziariștii de la publicațiile tipărite, ci doar cei de la publicații on-line, de la radio și de la televiziune. Numărul acestora n-a fost, se pare, îndeajuns de mare pentru fostul director al Operei de Stat vieneze.

„Am o notorietate în lume, dar văd că nici un ziarist nu vine aici, pentru că pe nimeni nu interesează. Nimeni nu scrie nimic. Eu ştiu că nu este oraşul plin de ziare, dar nimeni nu îşi dă silinţa. Există această indiferenţă, această lene, această comoditate şi plictiseală. Cum să devină Timişoara Capitală Culturală Europeană în această stare de paralizie şi indiferenţă?”, a declarat Holender. În Timișoara mai există, în prezent, doar un singur cotidian local care apare și pe hârtie.

Susținător declarat al campaniei Timișoarei pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021, Holender crede că orașul de pe Bega ar avea şanse mai mari dacă și-ar uni, în acest scop, eforturile cu Novi Sad sau cu Szeged. Acest sfat i l-a dat şi actulului primar, Nicolae Robu, dar şi fostului edil-șef, Gheorghe Ciuhandu. „Timişoara are şanse, dar eu nu prea prea văd o activitate corespunzătoare a ceea ce demult ar fi trebuit să se fi întâmplat aici. Oraşul ar trebui să se unească si are posibilitatea de a face o mică unire cu un oraş din Serbia, aşa cum este Novi Sad, sau cu Szeged, din Ungaria, şi ar avea şanse mai mari. Sibiul a ajuns Capitală Culturală Europeană mai mult prin Luxemburg, decât prin forţa proprie, dar noi cam stăm aşa”, mai spune Holender.