Pentru cine bati clopotele, „mitica”?

Când și-au dat jos nădragii ca să-și arate curul către Marian Iancu, cei din Druckeria au crezut că a început războiul și e cazul să dea asaltul la baionetă. Cu spatele asigurat de o cunoscută casă de avocatură din Cluj, latura neuniversitară a ASU a explicat într-un limbaj „cristianbrâncovenesc” de ce „mitică” de Iancu nu are nicio șansă în lupta cu nativii alb-violeți. În cea mai mare parte, argumentele ASU sunt imbatabile și l-ar face până și pe procesomanul Marian să mai ia o pauză cu litigiile de la TAS.

Cum să nu le dai dreptate portavocilor frumoșilor suporteri când se întreabă ce-are sula cu prefectura sau o echipă Poli neafiliată, a lui Iancu, cu o secție de fotbal a Universității Politehnica, ce joacă în afara sferei FRF? Orb să fii și tot ți-ai da seama că o echipă amatoare a unei universități timișorene, cea care în 1921 a înființat echipa încărcată astăzi de atâta tradiție, este mai în măsură să poarte numele și culorile alb-violete, nicidecum un individ din București, cu clubul în semiinsolvență, galonat cu un palmares cumpărat de la aventurierul Claudio Zambon.

Numai că etica, dreptatea și juridicul nu au întotdeauna legătură. „Miticul” ăla din București are palmaresul după o investiție pe care nimeni nu a vrut să o facă în Timișoara pentru a reașeza lucrurile cât de cât la locul lor. Cu trimitere la o masă credală din care face parte și CJ Timiș, Iancu face pe scrupulosul și vorbește de obligația sa de a valorifica în folosul creditorilor tot ce poate fi considerat activ al fostului club.

Unii zic că ar fi vorba de aproape un milion de euro, aici intrând bani pe avocați, traducători, plimbări pe la Lausanne și, finalmente, cumpărarea firmei italianului. Vreme de peste două decenii mai funcționează un act de asociere între Poli a lui Iancu și asociația lui Viorel Boiț, entitatea recunoscută de FRF ca fiind deținătoarea palmaresului lui Poli. Ceea ce-l face pe afaceristul BkP omul cu pâinea și cuțitul în mâinile cu care ține captiv fotbalul timișorean. Asta e, ne place, nu ne place. Le place, nu le place.

Spuneam că suporterii ASU au dreptate raportându-ne la realitățile anului fotbalistic 2013-2014. Cu Marian Iancu ieșit din competiție, cu ACS Poli în prima ligă și cu ASU Politehnica în liga a IV-a. Treaba se schimbă însă radical la anul. Iar frontul deschis acum de Marian Iancu nu este decât o pisică arătată de acesta adversarilor săi din Druckeria, nicidecum adevăratul război. Chiar și replica primarului Robu mi se pare de-o eleganță strategică, pe de o parte o invitație la reconciliere arătată druckerilor, dar și un gest de imagine „împotriva” unui Marian Iancu care a atacat echipa Universității Politehnică, pe care Robu a condus-o ca rector și pe care o poate controla și astăzi din Senat, când și cum vrea. Ce va fi la anul? Păi ASU intră în sfera FRF, dacă va câștiga barajul de promovare în liga a III-a. Cum și ACS este membru afiliat al FRF, iată ce zice ROAF, regulamentul de organizare a activității fotbalistice.

Articolul 4, denumit cinic „Integritatea competițiilor”, spune că „protejarea integrităţii sportive a tuturor competiţiilor organizate de FRF constituie un obiectiv de o importanţă fundamentală. În acest scop, FRF îşi rezervă dreptul de a interveni şi a lua măsurile adecvate în oricare situaţie în care se dovedeşte că aceeaşi persoană fizică sau juridică se găseşte în poziţia de a influenţa managementul, administrarea şi/sau performanţa sportivă a mai multor cluburi afiliate la FRF”. În această situație se află Universitatea Politehnică din Timișoara.

La ASU este clar de ce, pentru că este echipa universității, vorba lui Cristi Brâncovan. UPT este însă și partener cu primăria și CJT în ONG-ul care gestionează fotbalul echipei de primă ligă, ACS Poli. La punctul doi, aliniatul c) din același ROAF zice că un club afiliat „nu are drept ca direct sau indirect să fie implicat în orice fel sau să exercite orice funcție în managementul și/sau administrarea sportivă a altui club”. Iar ca personajul să poarte un nume, acesta este Florențiu Staicu, director administrativ în UPT, instituție ce patronează ASU, și totodată președinte al ACS. Un alt personaj omnipotent ce ar atrage atenția FRF în speța integrității este primarul Nicolae Robu, ca șef în Senatul UPT, instituție ce patronează ASU, și primar al Timișoarei, principalul contributor al ACS Poli.

Da, ce va fi la anul? Va fi cald, cel mai probabil. Una din variantele pur teoretice ar fi ca ASU să devină în liga a III-a echipa secundă a ACS Poli, ipoteză pe care nici nu vreau să o pun în discuție, de dragul celor de la Druckeria. Desigur, scoaterea UPT din ACS Poli ar fi o soluție, dar ce interes ar avea Nicolae Robu să facă asta? O altă soluție ar fi ca ASU să refuze intrarea în zona FRF și să rămână în liga a IV-a pentru totdeauna, îmbrăcând hanoracul și basca luptei antisistem și ducând crucea unui fotbal curat marca Dănuț Lața. Dar nici asta nu o iau în calcul, căci nu așa le-a fost vorba când Druckeria a convins copiii ăia să bată județul. Credeți că asta le-a zis? Că n-o mai vadă pe Poli a lor niciodată în prima ligă?