Robu mai crede in mitici si cand nu-i (mai) fac daruri

Primarul Nicolae Robu a recunoscut în sfârșit: a luat țeapă de la guvernul în care a avut atâta încredere. Toate proiectele Timișoarei au devenit hârtie igienică pentru cei de la București, niciunul neprimind niciun ban chior. Mă rog, cu o singură excepție, Spitalul de Copii, unde a fost vorba mai degrabă de o miză electorală dublată de o relație personală între deputatul PSD Sorin Grindeanu și premierul Victor Ponta. În rest, povești. Adio șosea de centură, adio Gara de Nord, stadion, bazin olimpic, descărcare pe autostradă etc. Săptămâna trecută, la sosirea în Timișoara a ministrului Finanțelor, Daniel Chițoiu, edilul șef a mai încercat o dată. În naivitatea sa, Robu încă mai crede în mitici. „Să nu te încrezi greci nici când îți fac daruri”, spuneau anticii.

Robu mai crede în mitici, chiar și când nu-i dau nimic. Pardon, înaintea alegerilor generale, Timișoara a primit de la guvern niște bani pentru ștergerea unor datorii ale Colterm și RATT. La acel moment, Robu credea că acest obicei de-a primi bani de la București se va permanetiza, iar în Timișoara vor curge lapte, miere și… bani. A fost doar un cadou otrăvit, în perspectiva alegerilor parlamentare. Ce-i drept, USL a obținut în Timiș o victorie impresionantă, orice oligofren putând ajunge parlamentar având însemnele uniunii pe spate. Dar s-au dus acele vremuri electorale, iar guvernul a întors spatele (ca să nu zic fundul sau c..ul) Timișoarei. Într-o păguboasă tradiție a guvernelor de pe Dâmbovița.

Discuția firească ar fi că Timișoara nu are nevoie de bani de la București. Miticii au nevoie de banii bănățenilor pentru a-și susține imensa birocrație, jaful, corupția și a acoperi nevoile electorale ale baronilor locali. Timișoara are nevoie de o descentralizare fiscală reală. Respectiv, un criteriu clar, obiectiv, matematic privind distribuirea banilor. Câți bani, în procente rămân la nivel local, câți merg la București. Nu ca toți banii să meargă la mitici, pentru ca aceștia să-i împartă apoi pe criterii subiective, însemnând tot felul de cumetrii, șmenuri și, mai ales, interese electorale. De ce, an de an, când se discută bugetul, Timișoara să stea cu mâna întinsă să obțină câte ceva de la guvern? De ce în fiecare an să asistăm la același circ penibil în care unii parlamentari se laudă câte amendamente au făcut pentru Timiș, câți bani au cerut pentru proiecte din Timișoara? De ce banii timișorenilor să-i împartă Bucureștiul?

Din păcate, și la Timișoara, multe campanii electorale s-au dus pe promisiunile unor candidați că au pile la București și știu cum să ungă niște rotițe pentru a primi bani de acolo. Performanțele unui manager din administrație se măsoară acum după modul în care se „descurcă” în relația cu Bucureștiul. Fiindcă, se știe că românii sunt foarte „descurcăreți”, încă din timpul lui Ceaușescu. „Descurcăreț” nu înseamnă neapărat și competent. „Descurcăreț” înseamnă, de fapt, acea șmecherie, viclenie sau parșivenie dâmbovițeană, pe care miticii au cam exportat-o în întreaga țară. Sunt și prin Timișoara destui șmecherași din ăștia care promit în stânga și dreapta tot felul de favoruri pe motiv că au pile în guvern. Unul e senator PNL, pripășit pe aici din Hunedoara.

Descentralizarea lui Dragnea despre care se discută acum este făcută special pentru baronii locali. Respectiv, este întărită poziția baronilor prin transferul unor instituții în subordinea lor. Baronii de asta au nevoie, de cât mai mare putere, de cât mai mulți oameni la cheremul lor. În general, baronii locali își fac veacul în județe mai sărace. (De exemplu, în vest, cel mai autentic baron, Sorin Frunzăverde, domnește peste cel mai sărac județ.) Ei nu vor o descentralizare fiscală reală. Lor le convine această stare de fapt, cu bani primiți pe voturile aduse partidului. Cu cât omul este mai sărac, cu atât votul lui este mai ieftin. De unde și baronii obțin cele mai multe voturi.

Astfel că baronii din Moldova sau Oltenia trăiesc din banii timișorenilor, clujenilor sau alți mari contributori la bugetul statului. Județele lor întotdeauna primesc infinit mai mulți bani decât trimit la București. Comportamentul de turmă al oamenilor pe care-i păstoresc este direct proporțional că sărăcia județului. Ca lider liberal, Nicolae Robu ar trebui să pună aici degetul. Miloaga după bani la mitici trebuie să se termine. Banii timișorenilor să rămână la Timișoara, nu să ajungă la “oprișanii” PSD. Da, trebuie să dăm cezarului ce e al cezarului, trebuie să dăm bani pentru armată, diverse instituții sau programe naționale. Dar atât și nimic mai mult!

PS. De vreo zece ani la Timișoara se vorbește de un nou stadion. S-au făcut și proiecte, am primit și promisiuni de la mitici. Ajunsă primărița Craiovei anul trecut, Olguța Vasilescu a primit deja bani de la guvern pentru un nou stadion. Nici proiect nu cred că avea. Probabil, drept mulțumire pentru că pe craioveni poți să-i duci ca pe o turmă la urne să voteze PSD. Ce vreau să spun? În acel stadion sunt și banii noștri, ai timișorenilor.