De ce negociaza Robu cu teroristii? Pardon, cu tiganii!

Sesizat pe Facebook de un cetățean vigilent și responsabil că un țigan își ridică ilegal turnulețe la palatul din dotare, primarul Nicolae Robu a descins ad-hoc la fața locului. Bun și Facebook-ul ăsta la ceva! Fără el, poate că Robu nu era informat, iar turnulețele se ridicau deja mândre spre cer. Probabil ăsta a fost ghinionul lui Gheorghe Ciuhandu, că nu era Facebook să fie anunțat că țiganii își ridică ilegal palate. În fine, nu înainte de-a chema toată presa, Robu s-a dus personal la țiganul cu palatul în lucru pentru negocieri. O fază desprinsă parcă din filmele americane, cu șeful Poliției mergând să negocieze cu un infractor care a luat ostatici. Diferența este că în cazul de față nu era vorba de ostatici, ci doar de un palat căruia un baștan al comunității țigănești dorea să-i agațe niște turnulețe. Ca să nu mai spun că și la americani există cutuma că nu se negociază cu teroriștii. Acolo se intervine în forță, chiar dacă există ostatici.

Robu n-a intervenit în forță pentru aplicarea legii. El a mers la fața locului, recurgând la retorică pentru întronarea legalității. Mai mult, a ajuns în ipostaza de-a se ruga de țigan să respecte legea: „Vă rugăm să fiți înțelegător și, pentru binele orașului, să scoateți turnulețele astea din arhitectura orașului”. E înduioșător faptul că Robu este dispus să negocieze cu oricine pentru binele orașului și arhitecturii sale. Dar, dacă în aceeași zi, un țigan lucra la turnulețe în zona UMT, iar un altul prin Fratelia, bătea drumul pe la toți cu rugăminți să intre în legalitate? Dacă unuia îi trece prin cap să-și facă o casă în Piața Operei, se duce și la el să se roage să oprească lucrările? (Nu e mare exagerare, cel cu „acvariul” din centru chiar așa a făcut în timpul lui Ciuhandu, a ridicat hidoșenia aceea fără autorizație!).

Ce vreau să spun? Nu cred că intră în fișa postului de primar să te rogi de tot felul de infractori să respecte legea și să nu construiască aiurea. Chit că e vorba de „prinți” ai țiganilor care mai au și cetățenie franceză. Pentru astfel de fapte trebuie să intre în pită instituțiile statului și – dacă împricinații nu-și văd de treabă – chiar buldozerele. Negociind cu ei, deja ești pierdut, ți-ai arătat slăbiciunile. Legea nu se negociază, pur și simplu se aplică. Repet, inclusiv cu buldozerele. Nu spun că primarul n-a fost bine intenționat. Dar nu aceasta este calea de-a aplica legea.

Și-mi mai amintesc ceva. Dacă un cetățean al Timișoarei care nu are norocul de-a face parte dintr-o etnie „discriminată” își zugrăvește casa pe dinafară, fără autorizație de la primărie, este ars la buzunare de nu se vede de către slujbașii municipalității. (Asta dacă n-a căzut cu ei la pace, fiindcă se pot scrie foarte multe despre acești angajați.) În astfel de cazuri se poate aplica legea imediat, fără intervenția primarului la fața locului. Când vine vorba de „discriminați”, palate sau turnulețe, situația se schimbă. Se trece la negocieri. De ce? Doar pentru un naiv exercițiu de imagine?

PS. Prin temenul de „țigani” nu am vizat întreaga etnie, ci pe aceia care sfidează legile, care refuză price normă de conduită socială, care nu vor sub nicio formă să se integreze. Așa că pot fi și nenumărați etnici români care se comportă ca „țiganii”.