Adrian Orza, ca omul Renasterii: politician, agricultor, bucatar si… poet!

Țărănistul Adrian Orza citește, vineri seară, poezie în Parcul Copiilor. Și nu orice fel de poezie, ci versuri proprii! Fostul viceprimar este unul dintre invitații „Serii de lectură” a festivalului Muze Intergenerații, care va avea loc la acest sfârșit de săptămână.

Festivalul Muze Intergenerații se desfășoară în perioada 29-31 august, în Parcul Copiilor, și a programat tot felul de evenimente culturale sau sportive. Vineri, de la ora 18, are loc o seară de lectură moderată de Roxana Morun. Organizatorii au încercat să aducă un pic de inedit momentului și au lansat anterior o provocare care „presupunea scrierea unui eseu/poezie plecând de la afirmația «(Eu) Sunt un copac! Mesajul meu către oameni… »”. Toate mesajele celor care au răspuns acestei provocări vor putea fi citite, până duminică, în Parcul Copiilor, fiind destinate câte unui copac din acel spațiu. Altfel spus, vor fi… agățate pe copaci.

De asemenea, mesajele vor putea fi ascultate, citite chiar de autori, vineri, la seara de lectură. Unul dintre cei care au răspuns apelului „muzelor” a fost consilierul local PNȚCD Adrian Orza! „Am ajuns înaintea ta Aici. / Tot înaintea ta am văzut Universul cu stele și sori. / Am văzut cum crește viața deasupra Rădacinilor mele. / M-a șiroit apa, m-a mângâiat vântul și m-am încălzit în soare încă înainte să simți Tu toate astea”, scrie fostul viceprimar. Orza își dezvăluie, cu această ocazie, latura sensibilă a personalității sale, mai puțin utilizată în lupta politică dusă de pe „baricadele” consiliului local. Țărănistul este, pe de altă parte, un agricultor pasionat, „împărțind” cu prietenii de pe Facebook fotografii cu produsele din grădina proprie. Mai mult decât atât, Orza este un adevărat artist în bucătărie, unde prepară, cât de des îi permite timpul, delicatese de să te lingi pe degete. El a apărut și în mai multe emisiuni televizate, alături de amicul său, bucătarul italian Antonio Pasarelli. Oare se pregătește țărănistul acum de lansarea unui volum de versuri?

”Eu, COPACUL, din Tine!
de Adrian Orza

Am ajuns înaintea ta Aici.
Tot înaintea ta am văzut Universul cu stele și sori.
Am văzut cum crește viața deasupra Rădacinilor mele.
M-a șiroit apa, m-a mângâiat vântul și m-am încălzit în soare încă înainte
să simți Tu toate astea.
M-am tot înălțat la Cer și m-am întors în Rădacini, veșnicie după veșnicie,
până ai apărut tu.
Te-am primit în Eden, unde Dumnezeirea te-a așezat cu iubire
sub Coroanele mele.
Brațele Crengilor au cuprins Soarele să-ți facă umbră și Frunzele mele s-au
făcut căușuri de palmă să prindă ploaia ca să-ți sting setea.
Mugurii mei crescuți Fructe ți-au ostoit foamea.
Te-am ascuns de fiare și rele în Desișurile mele.
Codrii mei te-au însoțit prin basme cu Feți Frumoși și Ilene Cosânzene
și Zmei înspăimântători, când te îmbrățișau bunicii cu poveștile lor.
Te-am lăsat să alergi, mai apoi, prin Păduri, alături de copiii tăi.
Te-am auzit cum râzi, cum plângi și am văzut cum iubești.
Ți-am dat Foșnetul frunzelor și am ascuns Luna între ele, înainte să adormi
în liniștea căminului tău.
Ți-am dat verdele Primăverii și ruginiul Toamnei să le așezi în pensulele
tale când imitai Curcubeul.
Ți-am lăsat Toporul să-mi taie în carne, să-ți faci Casa în pace și Scut
în război.
Ți-am fost și Plug și Arc și Săgeată.
Am Ars pentru tine când ți-a fost frig și ți-am făcut Umbră când m-ai căutat.
Am zburat Aripă pentru tine, atunci când ai cutezat să atingi norii.
Ți-am umplut cu Suflul meu respirația, chiar și atunci când coșul furnalelor
tale întunecau cerul sau îmi despădureai Munții.
Ți-am dat albul Hârtiei să-ți așterni poezia și povestea și gândul și
învățătura pentru eternitate.
M-am făcut Carte când m-ai citit și ți-am cântat ca Vioară.
Te-ai răstignit pe mine și m-am făcut Cruce în bisericile credinței tale.
Ți-am fost Leagăn când ai venit și Sicriu la plecare.
Tăcut , alături de tine, prin anotimpuri…
Vino aproape și pune-ți urechea pe Trunchiul meu!
Ascultă pentru o clipă, cum curge Viața prin mine.
Auzi toate astea?
Acolo, înăuntru, ești chiar TU!
Trăiește-mă, Omule!
Sunt Tu, Copacul din Tine!”