Efectul migratiei curvelor (politice) asupra alegerilor prezidentiale in Timis

Așadar, săptămâna trecută s-au văzut și în Timiș primele efecte ale ordonanței de guvern care îi lasă pe aleșii locali să-și caute un nou partid timp de 45 de zile. Un act legislativ discutabil din punct de vedere legal, însă absolut dezgustător din punct de vedere moral, cu mari conotații electorale în ajunul alegerilor prezidențiale. Ordonanța are însă și o mică latură benefică – vorba lui Vasile Blaga – având darul să despartă bărbații de curve.

Cum era de așteptat, în Timiș, PSD și-a tras partea leului, racolând 11 primari (dintre care unul, edilul din Săcălaz, era de mult antamat), trei consilieri județeni, unul din CL Timișoara, plus o grămadă de aleși comunali, viceprimari etc. „Recolta” de traseiști a PSD este însă sub așteptările social-democraților, care au făcut presing om la om la aproape toți primarii din Opoziție. Pupăturile președintelui Titu Bojin n-au avut însă chiar efectul scontat. Cu toate acestea, nu sunt de neglijat nici cele 11 „curve” politice, care au profitat de libertatea de a-și căuta o nouă „centură”. Din cei 11 primari, șase au venit de la PDL, doi de la PNL, doi de la PP-DD, iar unul de la PNȚCD. Zece sunt primari de comune, unul singur fiind de oraș: Recaș.

Ce le-o fi promis Bojin acestora e greu de spus. Dacă nu cumva le-o fi dat plicul înainte, ca la curve. Dacă e vorba de bani de la bugetul județului, e greu de crezut că vechii primar PSD vor privi cu nonșalanță cum noii veniți vor fi racordați la conducta cu bani a CJT . Vorba deja celebrului Marcel Muia: „Noii veniți să stea pe banca de rezerve!”. Din punct de vedere organizatoric, e clar că PSD este cea mai puternică filială de partid din Timiș. Cu sau fără noii veniți. Care oricum, foarte probabil ar fi jucat tot pentru PSD. Astfel că mai mult poate fi doar un joc de imagine, dar și o competiție între filialele PSD din țară cu titlu „Cine aduce mai multe curve în partid”.

Aprioric, al doilea partid care trebuia să beneficieze de ordonanță, PLR, n-a reușit să-și tragă decât niște consilieri locali prin Săcălaz, Cenei sau aiurea. Chiar și liberalii care nu s-au mai „regăsit” în PNL au plecat direct în PSD, nu în formațiunea lui Tăriceanu. Semn că și traseiștii, cât or fi de traseiști, au un mic simț al realității. Adică, dacă tot e să trădeze, n-o să se înscrie în partidul slugă la PSD, ci se duc direct în PSD. La stăpân, adică.

Cu toate că a rămas doar fără doi primari, PNL pare a fi cel mai mare perdant al acestui mercato electoral. Asta, și fiindcă l-a pierdut pe singurul primar de oraș pe care îl avea (cu excepția Timișoarei), Teodor Pavel din Recaș. La aceștia se adaugă mulți consilieri comunali, ba chiar și o organizație întgreagă, cum e cea din Săcălaz. Liberalii au mai pierdut și un consilier județean, câștigând în schimb doi municipali. Astfel, din 18 primari pe care îi aveau în urma alegerilor din 2012, au mai rămas 16, în general edili de comune mici și foarte mici. Aceste pierderi nu miră însă pe nimeni. Ocupat mai mult cu Primăria Timișoara și lansarea primului album muzical, președintele PNL Timiș, Nicolae Robu, a lăsat partidul pe mâna pupilului său, Marian Vasile. Fără experiență politică, fără personalitate, Marian Vasile atrage eventual zâmbete ironice chiar în interiorul partidului. Cu el organizator din partea PNL, Klaus Iohannis ar pierde alerile și într-o comună cu populație de naționalitate exclusiv germană. S-a văzut, de altfel, la alegerile europarlamentare performanța organizatorică a PNL, care a obținut cel mai mic scor din istorie în Timiș. Ca atare, din partea PNL, Iohannis nu va avea prea multe bucurii în Timiș.

Norocul liberalilor se numește PDL, partid care stă infinit mai bine din punct de vedere organizatoric. Dacă democrat-liberalii se vor mobiliza măcar la jumătate din capacitate, vor aduce mult mai multe voturi pentru Iohannis decât liberalii. Aparent perdanți în urma campaniei de transferuri, PDL a rămas totuși cu 29 de primari. De altfel, au plecat doar edili de localități mai mici, rămânând pe baricade toți primarii de orașe pe care îi are, șase în total. Și asta, în pofida divergențelor pe care edilii le-au avut cu conducerea filialei.

Una peste alta, migrațiile politice din Timiș nu vor afecta într-o marte măsură alegerile prezidențiale. În mediul urban mare (Timișoara, eventual Lugoj), oamenii vor vota cu cine cred ei, neavând prea multă nevoie de indicațiile primarilor. Iar în mediul rural, acolo unde primarii au un cuvânt greu de spus, schimbările au fost de prea mică anvergură. Forța organizatorică a PSD nu a crescut foarte mult prin primarii racolați, iar a PDL nu a scăzut prea tare. Fiindcă PNL, repet, nu prea contează din punct de vedere organizatoric.