Iohannis la Timisoara: „Mostenirea Revolutiei ne obliga la o Romanie a lucrului bine facut”

Întâi a vorbit în fața sutelor de studenți care au venit să-l asculte la UVT, iar apoi Klaus Iohannis s-a adresat timișorenilor de pe scena Operei Naționale. Președintele ales a ajuns la Operă după ce a făcut o baie de mulțime în Piața Victoriei, o mulțime de oameni înghesuindu-se să-l felicite și să-i strige numele.

Președintele ales al României a venit marți la Timișoara pentru a comemora 25 de ani de la startul Revoluției. Klaus Iohannis și-a început vizita la primărie, iar spre seară a ajuns la Catedrala Mitropolitană. De aici, s-a îndreptat spre Opera Națională, unde era invitat la un concert al Corului Madrigal, fiind aplaudat și felicitat de sute de oameni. De pe scena ORT, președintele ales le-a vorbit celor prezenți despre Revoluție, libertate și despre modul în care România trebuie să se schimbe în viitor pentru a deveni… o țară a lucrului bine făcut. „Celebrăm astăzi momentele care au marcat debutul Revoluției Române. De aceea, aici, la Timișoara vreau să vorbesc în primul rând despre libertate. Este mai simplu să vorbești despre libertate în raport cu opusul ei, în contexte care o îngrădesc, sub dictaturi. Este mai greu să discerni ce înseamnă libertatea într-o lume care poate păstra bine aparența ei. Libertatea nu trebuie subînțeleasă, pentru că nu este lipsită de provocări nici astăzi. Chiar dacă diferite, aceste provocări există. Nu e niciodată inutil sau banal să vorbim despre libertate. A consfinți libertatea pe hârtie nu este suficient. Pentru că lipsa de opțiuni și de perspective, constrângerile sociale și economice, ineficiența instituțiilor care ar fi trebuit să servească cetățeanul ajung forme de îngrădire a libertății. De aceea, în orice construim, suntem datori să avem mereu ca reper, ca principiu libertatea”, a spus Iohannis.

Președintele ales a continuat prin a aminti că românii trebuie să-și pună multe întrebări despre viața pe care o duc acum. Iohannis vede mult potențial în țara pe care o va conduce, dar, în același timp dorește să se vadă o evoluție. „Avem datoria să ne întrebăm cu luciditate: ce am făcut cu această libertate a noastră, cucerită prin jertfă? Ce am făcut cu România în acest sfert de secol? (…) Dar în același timp trebuie să ne gândim la restanțele libertății. Și să ne întrebăm: Este sistemul democratic pe care l-am construit pe deplin funcțional sau nu? Sunt sistemele noastre publice eficiente sau nu? Este România azi o economie de piață performantă sau nu? A recuperat suficient din decalajul față de statele occidentale? Ne-am valorificat noi potențialul și oportunitățile sau nu? Răspunsul la toate acestea este mai degrabă nu. La aceste capitole și la multe altele, avem restanțe, unele chiar foarte mari. (…) Vreau ca în decembrie 2014 să închidem acest capitol istoric și să începem împreună un nou proiect național. Va trebui să lucrăm consecvent și coerent, pas cu pas. Nu-i vom convinge nici pe românii de acasă, nici pe cei din străinătate decât atunci când vor vedea că lucrurile se întâmplă în practică. Nu putem fi țara proiectelor mereu începute și mereu neterminate, de la Constituție la autostrăzi. Moștenirea Revoluției ne obligă la o Românie a lucrului bine făcut!”. Iohannis a vorbit și despre necesitatea ca România să aibă un mare muzeu al Revoluției și a promis că va face tot ce-i stă în putință ca acesta să fie realizat cât mai curând.