Pentru cine bat clopotele Catedralei. Se alege noul Mitropolit al Banatului

Marți,16 octombre, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române va alege noul Mitroplit al Banatului, scaun lăsat liber în urma trecerii într-o altă lumea a lui Nicolae Corneanu, cel care i-a păstorit pe ortodocșii bănățeni vreme de 52 de ani. Membrii Sinodului vor avea de ales între trei candidați la această înaltă poziție: Lucian Mic, Sofronie Drincec și Ioan Selejan.
Ca o coincidență alegerea noului mitropolit are loc la exact 25 de ani de la izbucnirea Revoluției de la Timișoara, eveniment la care participarea Mitropoliei a fost controversată, fie dacă amintim doar de închiderea porților Catedralei în fața tinerilor care doreau să se refugieze aici din fața gloanțelor. Considerat inițial ca fiind principal favorit, cota lui Lucian Mic, episcopul Caransebeșului, a mai scăzut între timp. În favoarea lui este o cutumă ca episcopul Caransebeșului să urce pe scaunul de Mitropolit al Banatului. De asemenea, Lucian Mic este susținut de o bună parte a credincioșilor timișoreni, având însă și spate politic via PSD. Relativ tânăr, Lucian Mic s-a născut pe 9 septembrie 1970 la Arad, ajungând episcop al Caransebeșului în 2006, la propunerea lui Nicolae Corneanu. Înainte de aceasta, în anul 2000 a ajuns episcop vicar al Asrhiepiscopiei Timișoara, cu numele „Lugojanul”, la propunerea aceluiași Nicolae Corneanu. Pe Lucian Mic l-ar putea costa acum apropierea prea mare de PSD și în special de senatorul Ilie Sârbu, pe al cărui sprijin de altfel conta foarte mult. În primăvara acestui an, Lucian Mic a organizat o slujbă de binecuvântare a candidaților PSD la alegerile europarlamentare, desfășurată la Caransebeș. Episcopul i s-a adresat atunci lui Sârbu cu titulatura „domnule părinte-ministru”.
Al doilea candidat, Sofronie Drincec, s-a născut tot la Arad, cu trei ani înaintea lui Lucian Mic, în 1967. Sofronie conduce Episcopia Oradiei și Bihorului. Extrem de interesant este faptul că înaltul prelat a absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara în anul 1993. În 1995 a primit tunderea în monahism, pentru ca în 1997 să obțină licența în Teologie. Presa orădeană l-a acuzat că ar fi blocat mai multe dosare de finanțare a unor proiecte bisericești. În urmă cu șase ani, Drincec a fost acuzat, alături de Nicolae Corneanu, pentru o deschidere prea mare față de Biserica Greco-Catolică. De altfel, mai multe organizații fundamentalist-ortodoxe au cerut atunci „caterisirea celor doi eretici”.
Cel mai în vârstă dintre cei trei candidați este Ioan Selejan, născut în 1951 în județul Bihor. Selejan este primul cap al Episcopiei Covasnei și Harghitei, înființată în 1994. La fel ca Sofronie Drincec, Ioan Selejan a absolvit inițial o facultate laică, Instalații și Automatizări în București, promoția 1976. A început viața monahală în 1980, zece ani mai tîrziu absolvind și Facultatea de Teologie din Sibiu. Ca episcop al Harghitei și Covasnei, Ioan Selejan a fost extrem de apreciat de credincioșii din această zonă mai năpăstuită petru români. Săptămîna trecută, peste 800 de credincioși din Timișoara și întreg Banatul, începând de la academicieni și profesori universitari până la studenți și muncitori, au semnat o scrisoare pe adresa Patriarhului Daniel, prin care solicitau sprijin pentru Ioan Selejan la scaunul de Mitropolit al Banatului Printre semnatari s-au numărat: Ion Păun Otiman, secretarul general al Academiei Române, fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, academicianul Toma Dordea, rectorul Politehnicii, Viorel Șerban, membrii corespondenți ai Academiei Române, Zeno Simon și Zeno Gârban, artistul plastic Silviu Orăvițan, chestorul Ioan Bâla, comandat al Penitenciarului Timișoara și mulți alții.