„Eu nu sunt Carpaci, eu sunt Herr Sandner”

Sub genericul „Eu nu sunt Cârpaci, tu ești timișorean?”, cunoscutul activist civic Corneliu N. Vaida a întreprins un protest – deocamdată virtual – împotriva „expansiunii imobiliare a clanurilor țigănești” din Timișoara. În cazul în care nu va primi răspunsuri tranșante de la instituții ale statului, Vaida vrea să mute protestul în stradă. Nu ar fi prima dată când în Timișoara au loc proteste față de ilegalitățile pe tărâm imobiliar ale clanurilor țigănești, dintre care se desprinde cel condus de Ionelaș Cârpaci. (Sau, mă rog, Ionel Sandner, numele pe care țiganul nostru l-a obținut oficial în Germania.)

Primarul Nicolae Robu a avut până acum vreo două replici vizavi de demersul lui Vaida. De fiecare dată a ținut să menționeze că, în timpul mandatului său, așa-zișii romi de mătase n-au pus labele pe nicio clădire din oraș. Corect! Dar oare ca primar are oare calitatea de-a îndrepta mai vechile ilegalități? Asta e una. Apoi, ca mega-șef al Poliției Locale, poate stopa din fașă mizeriile pe care țiganii le fac și în acest moment vecinilor din imobilele cu mai multe apartamente? Fiindcă aici e discuția. În Timișoara există și acum destule familii care au avut ghinionul să se trezească cu vecini romi. Și toată lumea știe ce fac aceștia pentru a-și forța vecinii să plece. De la petreceri nocturne, manele la maximum și scandaluri non-stop până la fecale puse pe clanță, nimic nu lipsește din „arsenalul” de luptă al romilor.

Or, în fața acestor agresiuni, atât polițiștii locali, cât și ceilalți polițiști dorm în papuci. Apoi, primarul ne recomandă să avem răbdare, că aceste probleme se vor rezolva în instanță, nu în stradă. Perfect de acord. Cel puțin într-o țară civilizată așa se face. Dar, în cazul de față, avem o mică-mare problemă. Și anume că tunurile imobiliare ale clanurilor țigănești n-ar fi fost posibile fără ajutorul mai mult sau mai puțin discret dat de oameni din diferite instituții cum ar fi: Primăria Timișoara, Cadastru, Poliție, Parchet, instanțe judecătorești, notari, avocați etc. Dacă se dorește o investigație până la capăt asupra acestui fenomen, polițiștii și procurorii investigatori ar trebui să găsească făptași printre colegi. Bine, dacă nu ar fi cazul ridicol ca aceste investigații să fie făcute de cei care au pus umărul sau măcar au întors privirea la matrapazlâcurile romilor.

Și ar mai fi o chestiune. Și aici mă apropii tangențial de subiectul central al acestor zile. Fără marea permisivitate a țărilor occidentale în numele political correctness, a discriminării pozitive, nu se ajungea nici la terorismul pur de la „Charlie Hebdo”, dar poate nici la „terorismul imobiliar” din Timișoara. Așa cum extremiști musulmani au fost primiți cu brațele deschise, lăsați în pace chiar și să-și creeze celule teroriste, așa și autoritățile germane, în primul rînd, dar și altele nu prea s-au sinchisit de rețelele infracționale dezvoltate de țigani. Or, cu banii câștigați din cerșit, hoție, tâlhărie, prostituție etc. s-au achiziționat casele din centrul Timișoarei. Evident, tot din acei bani s-au dat șpăgile care au uns un mecanism extrem de bine pus la punct, din care fac parte oameni din instituțiile enumerate mai sus. Ba s-au găsit și notari prin Germania care să legalizeze tot felul de moșteniri dubioase în favoarea țiganilor. E drept, în urmă cu doi ani, polițiștii și procurorii germani au început câteva anchete privind clanurile țigănești timișorene, dar care pare să nu se mai finalizeze. În fine, fiind posesorul unor acte de identitate nemțești, chiar și Ionelaș Cârpaci le spune sfidător autorităților române când mai este întrebat – destul de rar – de sănătate: „Eu nu sunt Cârpaci, eu sunt Herr Sandner!”.