Senatorul Ehegartner, in mars absurd spre o fundatura

Senatorul Petru Ehegartner se număra printre oamenii decenți din politică. Om de afaceri cu bani, nu avea mare nevoie de politică ca mijloc de-a face avere, așa cum o fac mulți alții. Nu se putea spune despre el nici că ar fi avut o mare vocație de yes-man, dovadă fiind mai vechi conflicte cu șefi ai PNL Timiș, ca de exemplu cu Ovidiu Drăgănescu, în fața căruia mai toți liberalii timișeni făceau echer la acea vreme. În primăvara anului trecut, Ehegartner a ales să treacă de la PNL în echipa dezertorului Călin Popescu Tăriceanu, pentru a rămâne lângă PSD la guvernare.

Într-un fel poate fi înțeleasă și această mișcare, el intrând într-un conflict mocnit cu șeful PNL Timiș, Nicolae Robu, care și l-a impus pe Dan Diaconu președinte al PNL Timișoara în locul lui Ehegartner. De spus totuși aici că senatorul a abandonat atunci funcția fără luptă, adică fără a-l contracandida pe Diaconu. Pe de altă parte, a fost în gestul său și o mare doză de oportunism, fiind vorba de o perioadă în care PSD era pe cai mari, urmând să dea și președintele României, potrivit tuturor sondajelor de opinie. Adică era pregătit să stea în fruntea bucatelor cel puțin încă un mandat în afara celui actual.

După alegerile prezidențiale, dând dovadă de un oarecare caracter, dar și ceva orgoliu, Ehegartner n-a părăsit gașca de strânsură alui Tăriceanu, așa cum au făcut-o mulți alții. Este însă și momentul în care senatorul de Timiș se transformă într-un veritabil yes-man al fostului premier, care la rândul lui devenea pe zi ce trece o slugă tot mai supusă a PSD-ului. Și nu numai atât, Tăriceanu fiind un fel de purtător de cuvânt, chiar o săgeată a fostului securist, actualul pușcăriaș Dan Voiculescu, și a pseudoteleviziunii sale. Cel mai puternic argument în acest sens este scrisoarea semnată de cinci senatori, printre care Tăriceanu și Ehegartner, prin care îi cer președintelui Klaus Iohannis demiterea Lidiei Stanciu, șeful ÎCCJ, și a Laurei Kovesi de la DNA. Bașca, schimbarea Codului de Procedură Penală, astfel încât acuzații de corupție să nu mai fie arestați preventiv.

Evident, acest demers a stârnit rumoare în lumea civilizată, dar și ovații printre țucălarii lui Felix. Ce a câștigat Ehegartner cu asta? Eventual, aplauze de la infractorii, borfașii sau troglodiții abonați la Latrina3. Care oricum nu vor vota gașca-partid a lui Tăriceanu, ci PSD. Nu mai vorbesc de faptul că fostul premier s-a transformat în ceea ce și PSD-iștilor le este jenă să fie. Și anume, avocatul din oficiu al tuturor infractorilor din parlament. Și totodată șeful unui desant absolut ridicol la adresa Justiției, alături de ciuvici, gâzi sau bazi. Ce șanse are PLR la viitoarele alegeri, măcar de-a intra în parlament? Puțin mai mari decât acelea ca Tăriceanu să ajungă vreodată președintele Statelor Unite. Fiindcă e greu de crezut că PSD și UNPR îi vor lua în barca lor. Mai ales că sunt destule certuri pe locuri eligibile și în aceste partide, așa că nu mai au nevoie de încă unul. Sau două, dacă PLR bate palma cu PC. Mai ales că PSD nu mai are nevoie de acești „tovarăși de drum”, urmând să se descotorosească de ei, exact așa cum au făcut și strămoșii lor comuniști după 1945 cu unele partidulețe de care s-au folosit, apoi le-au aruncat la gunoi. Pe liste proprii sau în alianță cu PC evident că PLR nu va obține mai nimic, așa că va ieși ușor-ușor de pe scena politică. Până atunci, fostul onorabil liberal Petru Ehegartner își va menține măcar funcția de purtător de cuvânt al… purtătorului de cuvânt al pușcăriașului securist Dan Voiculescu.