Ce-ar fi fost daca erau mai multi Culita Chis in primarie?

În momentul în care își făcea cadou de ziua sa de naștere, pe fond de fanfară, inaugurarea Pasajului Michelangelo, primarul Nicolae Robu ținea neapărat să laude pe cineva. E vorba de șeful Direcției Tehnice, Culiță Chiș, pe care Robu l-ar fi dorit… multiplicat în primărie. Vorbele de laudă la adresa lui Chiș nu s-au oprit aici. În urmă cu mai bine de o săptămână, același Robu se declara nemulțumit de angajații din primărie care n-ar face față ritmului alert pe care l-a impus el. (În paranteză fie spus, primăria s-a umplut de tot felul de pițipoance și „pițiponci”, aduși în special pe linie de partid și garantați de edil.) Totuși, printre atâția angajați „obosiți”, Robu a găsit și atunci să facă o nominalizare pozitivă. Exact, e vorba de același Culiță Chiș.

Acum nu contează că acesta a fost angajat în primărie printr-un concurs aranjat în timpul lui Ciuhandu, așa cum a povestit Jean Cojocari, un alt apropiat al lui Robu. Dacă Robu știe că acest Culiță este cel mai „meritocrat” din primărie, nu poți să-l contrazici. Și asta, în pofida nenumăratelor investiții nefinalizate sau întârziate la nesfârșit, a licitațiilor cel puțin bizare și a multor lucrări discutabile din punct de vedere calitativ. Dar trebuie să-l credem pe primar pe cuvânt. Așa cum trebuie să-l credem și când a prezentat lista cu cele 40 de puncte realizate în cei trei ani de mandat. Nu intru în comentarii (a făcut-o colegul Eugen Sasu) vizavi de aceste „realizări”. Eventual ar trebui puse pe o hârtie alături de promisiunile electorale de acum trei ani ale primarului. Și lesne am putea observa că în multe locuri nu prea „pușcă”.

Mă opresc însă la un alt aspect. De istorie contrafactuală (răspunde la întrebarea „ce s-ar fi întâmplat dacă?”), o latură a istoriografiei exploatată tot mai mult în ultima perioadă. În cazul de față întrebarea ar fi: Ce s-ar fi întâmplat în primărie dacă erau mai mulți Culiță Chiș? Adică marea dorință a lui Robu. Foarte probabil, aveam deja vreo trei poduri care să traverseze Bega și tot atâtea pasaje peste calea ferată. Obiective promise de altfel în campanie, dar nerealizate. Aveam vreo două, chiar trei parcări subterane și supraterane, așa cum ni s-a promis, dar nu s-a făcut, probabil fiindcă n-avem norocul de mai mulți Culiță Chiș. Aveam o Timișoară „oraș turistic de referință” (citez din program), cu Bega navigabilă, parcuri de distracții, centru istoric finalizat integral, muzee, fântâni sclipitoare și alte bunătăți, toate promise în campanie. Nu mai vorbesc de tramvaiele noi care traversau Timișoara de la un capăt la altul. Dar ce păcat că n-am avut parte de mai mulți Culiță Chiș!

Și asta nu e tot. Aveam deja un stadion de 55.000 de locuri și o sală polivalentă cu 15.000 de locuri, dar și un bazin olimpic. Nu le-am scos din burtă, ci tot din programul electoral al fostului candidat Robu. Și dacă tot suntem aici, Poli era deja campioana României la fotbal și o așteptam pe Barcelona în grupele Ligii Campionilor pe stadionul de 55.000 de locuri. Din nou, citez din același program de campanie. Document în care ni se mai spunea că pentru Timișoara „câștigarea titlurilor de campioană națională la fotbal, handbal, baschet etc. – inclusiv la diverse sporturi individuale – să devină obiective de rutină”. Ghinion, însă! N-am avut un „Culiță Chiș” și la fotbal, astfel că o așteptăm acum, în loc de Barcelona, pe FC Voluntari. Ce-ar mai fi fost dacă am fi avut mai mulți de Culiță Chiș? Probabil, palmieri mai înalți, o Timișoară mai curată, toate blocurile anvelopate și câte și mai câte. Și probabil se inaugura și primul tronson al metroului timișorean… Păcat însă că clonarea nu este legală, să-l fi clonat pe acest mega-meritocrat Culiță Chiș!