De Craciun ne-am luat ratia de panglici

În mod cert, cel mai fericit politician din Timiș în aceste zile ar trebui să fie europarlamentarul Maria Grapini, a cărei fabrici de panglici și bretele a dat lovitura. Culmea, cele mai grase comenzi au fost făcute de adversarii ei politici, șeful CJ Timiș, Titu Bojin, și primarul Nicolae Robu. Dacă în urmă cu 26 de ani, pe străzile din România se striga (și) „De Crăciun ne-am luat rația de libertate!”, acum timișenii/timișorenii pot spune că și-au luat o porție zdravănă de panglici, grație lui Bojin și Robu. Coincidență sau nu, e vorba totuși de ultimul Crăciun dinaintea alegerilor locale care vor avea loc la începutul verii viitoare.

În ultimele zile, șeful CJT, Titu Bojin, a tăiat la panglici cât pentru cei trei ani și jumătate pe care i-a petrecut în fruntea instituției. Culmea coincidenței, tot felul de drumuri și druumulețe au fost finalizate chiar înaintea Sărbătorilor de iarnă. Sărbători mult mai fericite pentru Bojin decât cele de anul trecut, când procurorii l-au vizitat pe urmele unor cuie și șurubelnițe vândute pe la primăriile din județ, dar și unele instituții deconcentrate. Probleme penale care deocamdată îl țin deoparte pe Bojin de un nou mandat la șefia CJT. Mandat pe care Bojin e clar că și l-ar dori. Iar panglicile forfecate în ultimele zile fac parte din această regie. Că oficial Bojin e acum un fel de persona non grata în PSD ar putea fi o chestiune volatilă, cum sunt multe de altfel în acest partid, iar în scurt timp șeful CJT să devină un fel de salvator al social-democrației timișene. Mai trebuie spus că la mai toate tăierile de panglici Bojin a fost însoțit de mitropolitul Ioan Selejan, o prezență de altfel foarte activă la tot felul de evenimente. Nu spun că înalta față bisericească se implică electoral pe lângă Bojin, dar trebuie amintit că, imediat după întronizarea sa, a primit de la șeful CJT o așa-numită distincție Leul Județului Timiș.

Spre deosebire de Bojin, la Robu e mai greu totuși cu panglicile. Adică ele au fost comandate „fără număr”, dar n-au unde fi tăiate. Fiindcă fel de fel de lucrări care urmau să fie finalizate în acest final de an mai trebuie să aștepte. Robu s-a mulțumit cu un parc, o străduță și câteva trotuare. Vestea și mai proastă e că acum ar cam trebui să taie o panglică și la fisurile de la Pasajul Michelangelo. Nu știu dacă situația e foarte grava sau doar panica e mai mare. Cert e un alt lucru. După această experiență, primarul ar trebui s-o lase mai moale cu metrourile și alte pasaje subterane. Se știe că solul e foarte mlăștinos, iar ca o astfel de lucrare ca să reziste nu trebuie făcut rabat la materiale; și din punct de vedere calitativ, și cantitativ. Or, acest lucru nu se împacă cu contractele de dumping pe care le practică primăria. Spre deosebire de Bojin însă, Robu n-are probleme nici în propriul partid, nici cu DNA. Bine, ar fi o observație că, dacă te iei după zvonurile tot mai agresive din oraș, pe Robu nu-l prinde Anul Nou acasă. Și nici la Dubai…