Deschiderea traficului pe sub Piata Operei: patru ore de dezbatere si multi nervi / FOTO

Două recorduri a stabilit dezbaterea pe tema Inelului I de circulație și, implicit, a pasajului subteran din Piața Victoriei: cel de durată și cel de audiență. Timp de patru ore, câteva zeci de persoane au asistat la discuții aprinse. Totul a fost pasat către „specialiști”, în timp ce contestatarii ideii au reproșat secretomania care a înconjurat acest subiect. SF-ul pentru proiect a fost votat în luna octombrie.

Dezbatarea publică organizată de primărie pe tema Inelului I de circulație a fost, din start, ciudată. Convocată la insistențele unui ONG, aceasta a avut loc după votarea, de către consilierii locali, a studiului de fezabilitate pentru proiect, deși normal ar fi fost invers. Deși, de obicei, la astfel de dezbateri vin oameni de să-i numeri pe degete, joi au fost totuși în jur de 50 de persoane. Printre acestea, trei consilieri locali, Bogdan Herzog, Ștefan Sandu și Alfred Simonis, dar și doi dintre cei mai aprigi contestatari ai edilului șef, Corneliu Vaida și Nicolae Bîrsan, sau reprezentanții Ordinului Arhitecților – filiala Timiș. Primarul Nicolae Robu a explicat, la început, care este soluția propusă: intrarea în pasaj se va face de la intersecția str. Paris – bd. Republicii, iar ieșirea se face în partea cealaltă, după Liceul MIU, zonă în care va fi construită și o parcare subterană cu 700 de locuri. La suprafață s-ar circula pe trei benzi, inclusiv prin fața primăriei și a catedralei, în sens invers decât se circulă în prezent.

Primul care a luat cuvântul a fost Corneliu Vaida, care a vrut să știe și de ce documentele legate de acest subiect nu pot fi consultate pe site-ul PMT. „Toată lumea știe cum sunt construite clădirile în zona centrală. Pasajul are 2,6 metri, normele europene prevăd 3,5 metri. Dacă se vor respecta aceste norme, cine va permite să se mai sape încă un metru? Nu văd la ce ne-ar folosi această scurtătură, nu mi se pare un câștig că vor circula mașini pe sub Piața Victoriei. Din ce se va plăti lucrarea?”, a spus Vaida. A urmat primul răspuns în care primarul Robu a invocat specialiștii, așa cum a făcut-o de mai multe ori pe parcursul celor patru ore. De altfel, răspunsurile punctuale la întrebări au cam lipsit, fiind invocați aceiași specialiști. Studiul de fezabilitate a fost întocmit de o firmă din București, din colectivul care l-a realizat făcând parte mai mulți ingineri italieni.

În discuție a intervenit Adina Szitar, vicepreședinte al OAR Timiș. „Proiectul nu este partea niciunei strategii de dezvoltare sau regenerare urbană, este strict un proiect de trafic auto. La baza lui nu a stat niciun studiu de oportunitate, niciun PUZ. S-au ignorat riscurile la care se expune Ansamblul Corso (…) Soluția este în principiu corectă, dar nu poate suplini Inelul 2, care ar trebui să fie principal. Nu cred că un astfel de șantier nu va afecta la modul major spațiul public. Trebuie să implice specialiști, urbaniști, istorici”, a spus Szitar. Robu i-a replicat că Piața Victoriei nu va fi afectată în niciun fel, pentru că în pasaj se va intra de pe str. Paris. „În privința PUZ-urilor, nu sunt specialist în domeniu, nu vreau să vă contrazic, presupun că ați vorbit pertinent și că este așa cum ați spus. Dacă e așa, trebuie procedat conform legii. Dacă nu s-a respectat legea până acum pe undeva, proiectul se va întârzia, nu se face niciun pas fără respectarea legii. Specialiștii spun că nu se afectează Piața Victoriei”, a afirmat edilul. A urmat un schimb de replici între Robu și Vlad Gaivoronschi, președintele OAR Timiș, concluzia – elegantă și logică până la urmă, rămâne de văzut dacă va fi și pusă în practică – fiind aceea că arhitecții din Timișoara sunt dispuși la dialog și vor să acorde municipalității consultanță pe marginea proiectelor mari din oraș. Numai să-i și cheme cineva la discuții, pentru că, din declarațiile celor două „părți”, comunicarea s-a scurtcircuitat undeva prin primărie, pe drumul între OAR și Robu. Nu de alta, susțin arhitecții, dar au depus la PMT un punct de vedere pe tema Inelului I încă din 2013, fără să primească vreun răspuns…

A urmat la microfon Nicolae Bîrsan, contestatar de mai mulți ani al proiectului de reabilitare a malurilor Begăi. Acesta a vrut să afle numele firmei care a făcut studiul, dar și date concrete despre impactul social, de mediu sau economic pe care îl va avea proiectul asupra timișorenilor și perioada în care va fi amortizată suma necesară pentru o astfel de investiție. „Nu s-a făcut decât studiul! Pe baza acestuia se vor purta discuțiile ulterioare. În perioada următoare se vor cere avize de la diverse instituții. Lumea pe mine o să mă arate cu degetul dacă ceva nu va merge bine. Eu vă relatez părerea specialiștilor, nu sunt păreri personale. Există documente, domnule Bîrsan, nu discutăm pe povești”, i-a replicat primarul, care i-a „mulțumit” cu această ocazie și pentru reclamațiile făcute de-a lungul vremii la diverse foruri, pe tema malurilor Begăi.

Ilie Sârbu, președintele Asociației „Salvați Patrimoniul Timișoarei”, a adus în discuție cazul Köln, unde, în 2009, deasupra șantierului la linia de metrou s-a prăbuşit clădirea arhivelor. Au murit doi oameni și s-au pierdut bunuri de arhivă inestimabile, daunele materiale fiind calculate la un miliard de euro. Primarul Robu a spus că nu cunoaște subiectul, însă acesta a fost readus în discuție de Gabriel Tușinean, un alt contestatar al edilului. „La Köln s-a făcut praf cea mai veche bibliotecă din Germania. Este singura mea referință pentru cazul de față. Vreau să știu ce valoare legală are «șueta» din această seară. Aveți de gând să anulați HCL și să reluați procedurile ca la carte? Cu prezentare publică, 30 de zile conform legii, lumea să aibă timp să se uite pe documentația pe care ar trebui să o faceți publică pe site… De ce primăria merge cu soluții din anii 60? (…) Planul de dezvoltare al Parisului a fost adoptat după un an de dezbateri. De ce la noi se aduce totul în centru?”, a spus Tușinean. Acesta i-a cerut primarului, care i-a solicitat date suplimentare, să-l deblocheze de pe Facebook.

La dezbatere au participat și locuitori ai unor imobile de pe Bd. Republicii. Aceștia au prezentat probleme punctuale – de exemplu, au vrut să știe dacă, pe parcursul lucrărilor, nu vor rămâne fără gaze. „Specialiștii” vor găsi soluția pentru ca o astfel de situație să nu devină realitate. Tot fără răspunsuri clare au rămas și întrebările de genul „Salvările de la Clinicile Noi, dacă vor să ajungă pe Take Ionescu, ce traseu vor avea? Dacă vor să meargă în Maria, cum vor merge?”. „Practic ce facem noi este să luăm coada de pe Gheorghe Lazăr și s-o băgăm în pasaj. Practic, întoarcem tot traficul și-l băgăm în pasaj, îl ducem la Continental, unde este cel mai mult. Din două congestii, orașul va crea una singură, foarte mare”, a spus un alt participant la dezbatere. „Specialiștii propun, după studii făcute, să se circule pe un singur sens, având studii de trafic, concluzionând că nu se pune problema să se parcurgă inelul complet pe trasee lungite datorită sensului unic, întrucât se vor pune în valoare mai bine și alte trasee care există la ora actuală și care sunt încărcate”, a replicat primarul, fără să poată da însă detalii.

Discuția nu a fost lipsită de momente tensionate, Robu susținând că în sală este un grup care îi contestă, de la începutul mandatului, orice proiect. Edilul n-a ratat ocazia să se ia din nou de consilierul local independent Bogdan Herzog, căruia i s-a adresat cu „Fac ce vreau eu, nu ce vreți dumneavoastră, domnule «Vocea Rusiei!»”. Herzog i-a mulțumit pentru atenție și s-a declarat încântat de faptul că este asociat cu arhitecții care contestă proiectul. O altă participantă la dezbatere, care a comentat pe tot parcursul acesteia, a luat foc la microfon la un moment dat. „Sunteţi primar şi cu votul meu şi îmi vine să-mi dau cu capul de pereţi. Mâine, poimâne o să deschidem frigiderul şi o să vă găsim şi acolo (…) Dacă mai primiți un mandat, ne îngropați și centrul. (…) Până când o să plecați, distrugeți totul. Nu sunteți stăpânul nostru”, a strigat aceasta. La dezbatere au participat, alături de primar, doi șefi de direcții, Sorin Ciurariu (Urbanism) și Culiță Chiș (Tehnică), dar și Ioan Ganciov, șeful Serviciului de drumuri și poduri. Ei n-au apucat însă să vorbească prea mult. S-a terminat după patru ore, cu multe referiri la „specialiști” și fără o concluzie categorică, nu înainte ca unul dintre participanți să-i spună edilului că, la cum evoluează lucrurile, până când se va deschide efectiv șantierul, foarte probabil, marile orașe din Europa vor fi ajuns să interzică traficul auto în zonele centrale…

Invalid Displayed Gallery