Mai vrea cineva reforma, in afara de Ciolos?

Pe Dacian Cioloș premierul îl vor judeca colegii tehnocrați de pe la Bruxelles dacă a fost performant sau nu ca șef al Guvernului României. Cetățenii au și ei dreptul să vorbească despre prim-ministru, despre cum le-a făcut viața, ușoară sau grea, în timpul scurtului său mandat, dar cu siguranță că politicienii vor fi din nou cheia în viitorul lui Cioloș la Palatul Victoria. Și nu e o perspectivă deloc fericită. Așa cum e el, fără minciuni „a la Ponta”, Cioloș a fost primul premier al României care nu ne ia de proști și pune degetul pe rana adâncă făcută de majoritatea politicienilor acestei țări. Pentru prima oară am auzit un mare decident să zică că vrea o reformă în administrația publică, dar nu așa, de ochii lumii, urmărind efecte electorale, ci oferind și câteva soluții rezonabile pentru o astfel de lucrare. Ați mai auzit un premier spunând că fondul de rezervă de la dispoziția prim-ministrului este folosit arbitrar și fără nicio logică? Nu, că doar nu erau proști Ponta, Boc, Tăriceanu, Năstase și alții să-și taie craca de sub picioare și să nu mai aibă la mână instrumentul cu care să atragă aleșii și alegătorii de partea lor înainte de alegeri.

Într-un discurs avut în fața parlamentului zilele trecute, Dacian Cioloș a vorbit ca un om care nu are nimic de câștigat și, mai ales, nimic de pierdut politic de pe urma sincerității sale. Din păcate, planurile pregătite pentru administrația publică locală și centrală vor avea nevoie de aprobarea celor care au conceput prost acest sistem și s-au complăcut ani de zile cu foloasele obținute de pe urma lui. Și-așa, este reconfortant să vezi că în România mai ajung pe funcții de mare răspundere persoane care lasă deoparte aceste calcule meschine. De când tot vorbim de ipocrizia cu care ne prostesc cei mai mulți dintre politicienii victorioși în alegeri? De ani de zile știm că depolitizarea aparatului funcționarilor publici e, în realitate, o onanie cu care ne prezentăm frumos la Uniunea Europeană. Și că un prefect degeaba nu e membru de partid, că el tot la căruța aia trage, fiind rodul unei minciuni menite să satisfacă niște legi total ineficiente. A fost Ovidiu Drăgănescu prefectul apolitic, după ce a condus PNL Timiș? Dar Băcală (PDL) sau Dogaru (PSD)? Să fim serioși.

Atunci de ce să ne mai mințim în continuare?, se întreabă și premierul Dacian Cioloș. De ce să nu creăm o echipă guvernamentală care să cuprindă de la premier, ministru, secretar de stat, prefect, inclusiv tot aparatul de directori așa-ziși apolitici, mari profesioniști, care astăzi se căciulesc pe la porțile filialelor politice să sărute inelul baronului? Sună normal când o auzi din gura lui Dacian Cioloș, însă vor putea partidele din România să joace „pe față”, nu ascunse după niște principii luate imediat la mișto în ședințele de birou permanent? Pentru asta trebuie să-și recunoască eșecul politicilor propuse de-a lungul anilor, mulți-mulți ani pierduți din nepricepere, lipsă de curaj sau de onestitate.

Tehnic vorbind, prefectul sau directorul de deconcentrate va fi un funcționar public activ recrutat de partidul ajuns la guvernare și pus pe respectiva funcție. El va deveni pasiv în momentul în care pleacă, ca urmare a venirii la putere a altei echipe politice. Are statut politic, nu „independent” acoperit, însă va trebui să facă parte din corpul funcționarilor și va fi mai greu să pui pe fitecine din filială, după un concurs de toată jena la ministerul de resort. Va fi greu, dar nu imposibil. E vorba, totuși, de accederea în acest corp al funcționarilor și de spălarea acestei instituții de metehnele de până acum. Poate după modelul DNA și parțial ANI, să avem o Agenție Națională a Funcționarilor Publici care să nu permită trimiterea din județe a tot felul de boi-de-partid pentru a obține patalamaua necesară intrării în acest corp. Veți spune că un astfel de sistem va ține în plată unul căruia i s-a luat slujba și freacă menta până revin ai lui la putere. Asta se întâmpla și până acum, doar că mai consumam resurse umane și financiare prin instanțe pentru a dovedi acest lucru.

Probabil vă gândiți, ca și mine, ce meclă a făcut Dragnea la auzul acestor propuneri. Poate nici Blaga nu e departe de reacția veteranului trecut prin toate, dar care lasă „copiii” ăștia plini de idealuri, precum Cioloș, să aibă momentele lor de glorie. O astfel de reformă nu poate fi făcută de Cioloș tehnocratul, fie că-și duce mandatul până la capăt, fie că va fi „trântit” de parlament cu ocazia asumării răspunderii pe reforma în administrație. Altfel, până în toamnă nu se mai petrece nimica în Romania electorală, iar apoi își intră în pâine, din nou, guvernarea politică. Ceea ce e și foarte normal, la urma urmelor. Anormal e cum ratăm noi astfel de momente.