Intrebari de pus la Scoala Anticoruptie

Un proiect interesant inițiat de un grup de studenți de la Universitatea de Vest se desfășoară zilele acestea în mai multe licee din Timișoara. Grupuri de elevi ai claselor IX-XI participă la cursurile Școlii Anticorupție cu sloganul „Fii independent, fii incoruptibil”. Dascăli sunt cadre ale UVT, dar și specialiști în domeniu, ceea ce ar trebui să ne ducă cu gândul la întâlniri de gradul III între procurori DNA, polițiști care participă la instrumentarea unor cazuri de corupție și niște tineri dornici de povești cu bine și rău. Nu știu dacă așa și este, dar, conform prezentării făcute de organizatori, tinerii studioși pot afla mai multe despre fenomenul corupției, manifestările și cauzele acesteia, dar și metodele de prevenire și combatere. Pe lângă aceasta, elevii vor dezvolta și aplica în teren un chestionar sociologic, vor analiza tiparele și tendințele în perceperea corupției de către colegii lor și vor dezvolta publicația, „Atlasul Corupției”.

Spuneam că e interesantă ideea celor de la UVT și nu pot decât să sper că acțiunea se și petrece în mod real, nu doar să fie bifată ca parte a unui proiect derulat într-o perioadă în care nu e nici școală, nici vacanță, cu un auditoriu decuplat total de la materia predată. Chiar și în astfel de condiții, elevii de liceu ar putea rămâne cu ceva. Ceva de care cu siguranță nu s-au dovedit foarte interesați colegii lor mai mari, nici măcar la primul scrutin din viața lor, după atingerea majoratului. Dar ce-i mai mobilizează civic pe tinerii de astăzi? Derapajele politice, oricât de grave ar fi ele, nu sunt un impuls suficient de convingător pentru ca acești adolescenți să se implice și să vadă protestul ca una dintre armele cu care putem lupta cu abuzul autorităților. Poate o tragedie precum cea din Colectiv, mișcări bruște și total antidemocratice ale clasei politice, cu condiția ca acestea să le fie servite mură-n gură pe rețele de socializare. Și poate nici atunci.

Dacă tot sunt în fața lectorilor de la UVT, liceenii pot pune o grămadă de întrebări ce primesc de regulă răspuns din zona înțelepciunii populare. Dacă aș fi elev de clasa a XI-a și cineva m-ar instrui să devin cetățean onest, aș întreba de ce o mulțime de aspiranți la statutul de politicieni, demnitari ai statului român, ar lăsa un serviciu deseori plătit dublu sau triplu comparativ cu leafa publică pentru care vei lucra după atingerea țelului politic. Ba mai mult, ar și investi o grămadă de bani pentru a obține acea funcție, avere pe care nu o acumulezi în patru ani de mandat, decât dacă o sursă nevăzută și de cele mai multe ori ilegală de bani ți-ar alimenta deficitul. Și-atunci de ce toți își doresc acest mare consum nervos cu un confort financiar inferior statutului tău anterior? Iar după ce ai ajuns la acel nivel, cum poți explica tinerilor de la Școala Anticorupție că vrei să dezincriminezi penal abuzul în serviciu? Există explicații rezonabile pentru așa ceva, fără ca până și acei puști să-ți spună în față „Alo, domnu’, dumneata ne crezi proști?”.

Pentru o altă dilemă aș ruga să mă lămurească dascălii. Bun, politicienii ori vor să facă mecenat, ori să fure pe rupte, dar noi, alegătorii, ce vrem? Ce vrem când mergem la vot să punem ștampila pe cineva care a fost prins în flagrant cu șpaga? Solidarizăm cu coruptul sau suntem atât de prăpăstioși să credem că din atâtea oferte electorale doar hoțul e bun gospodar? Apropo de „Fii independent, fii incoruptibil”. Vrea românul de rând, cel care dă pachetul majoritar de voturi marilor partide, alegătorul cu multe sau mai degrabă puține clase, vrea să fie independent și incoruptibil? Care segment electoral vrea să fie independent mai mult decât cu ocazia omagierii eroilor căzuți în războaie? De ce ar vrea să fie independent cineva, când mai ușor îi e să depindă de un baron local care fură și pentru el, chiar dacă distribuirea jafului îi este total nefavorabilă? Dacă este incoruptibil și respinge darea și luarea de mită, cum se mai deosebește de românul de lângă el? Nu-i e mai bine să știe că are pe cineva la spital, la registrul auto, la APIA sau cine mai știe pe unde? E tonic să știi că el e tratat domnește când interacționează cu statul, iar altul, vecinul care se dă incoruptibil, nu.

Copiii au șansa la educație și la decuplarea de astfel de mentalități. Întrebarea e dacă același lucru învață și la atelierele promovate de dascălii Universității de Vest, și în viața de zi cu zi, în toate formele asociative la care participă pentru anumite deschideri în viață. Oare ce aud membrii ligilor de elevi din organizațiile de tineret ale PSD, PNL și, cum să nu?, UNPR? Acolo li se spune să nu faci ca Olguța Vasilescu la Craiova, ca Scripcaru la Brașov sau modelul lor în viață e Sebastian Ghiță și Alin Popoviciu? Poate exagerez cu Alin Popoviciu, el măcar știe să joace tenis.