Sorin Grindeanu: Voi sta patru ani presedinte al CJ Timis. Cel putin patru

Se aștepta la surprize când a devenit președinte al CJ Timiș, acum le face inventarul. Cine va folosi stadionul, în cazul cărei instituții din subordine vor fi sesizate organele de anchetă, cum vor face pasul în lateral funcționarii cu probleme cu legea, cum ar putea trece de plen proiectele controversate și de ce ar trebui să se trezească din inerție Timișul și Timișoara – despre toate vorbește, într-un interviu, Sorin Grindeanu.

De ce v-ați hotărât să vă asumați candidatura la CJ atât de târziu? Oficial, ați fost anunțat ca și cap de listă abia în luna aprilie.
Inițial, o astfel de candidatură nu era trecută în prioritățile mele. Mă gândeam să rămân în continuare în București, să fac parte, dacă PSD va câștiga alegerile în iarnă, din noul guvern… Cam astea erau planurile mele.

Ce v-a făcut totuși să renunțați la mandatul de deputat?
Fiind președintele PSD Timiș, am făcut studii și toate chestiunile care stau la baza unei candidaturi. Stăteam cel mai bine dintre toți cei care erau în studiul respectiv. În momentul acela, fie că îți place, fie că nu, există și asumarea pe care trebuie s-o ai. Am avut-o și am și câștigat. Dincolo de decizia politică, a fost și o decizie personală.

Cum ați găsit Consiliul Județean Timiș?
Sunt multe surprize și, ca de obicei, la început, le vezi pe cele neplăcute. Așa că, deocamdată, primează surprizele de tip neplăcut, dar nu neapărat de nerezolvat. Lumea până acum își dă concursul pentru a intra într-un nou ritm. Cine nu-și va da ne vom despărți, din punct de vedere managerial. Nu renunț la acest principiu.

Cea mai mare surpriză neplăcută care a fost?
Deși știam fondul problemei, n-am știut că e așa mare. Timișul a pierdut, doar pe POR, 40 de milioane de euro din fonduri europene. O altă surpriză este că, deși sunt deschise niște linii de finanțare, nici măcar pe una dintre ele n-a fost depus vreun proiect.

Ca să poată fi depuse proiecte, ele trebuie să existe. Are CJ Timiș proiecte cu care poate câștiga bani europeni?
I-am cerut directorului ADETIM, Sergiu Bălașa, să-mi prezinte o situație. L-am și anunțat de dorința mea de a schimba organigrama, nu de a inventa apa caldă, ci de a transforma ADETIM și toate aceste structuri, așa cum este și în alte părți. M-am uitat la organigramele din județe care sunt de mărimea Timișului, unde orașul este și pol de creștere, exact cum suntem noi. Peste tot, există o direcție de dezvoltare și proiecte europene în cadrul consiliului județean. Este o primă măsură, având în vedere experiența trecută, pentru că, totuși, să pierzi 40 de milioane de euro este o „performanță”.

A putut funcționa CJ Timiș fără o direcție de dezvoltare? Ce fel de proiecte aveți acum în vedere pentru finanțare din bani europeni?
Se pare că da, dar fără niciun fel de rezultat. Multe dintre aceste proiecte se puteau face foarte repede. Există o axă pe POR pentru reabilitarea clădirilor aflate în patrimoniul CJ. Sunt lucruri care puteau fi demarate extrem de repede, linia de finanțare fiind deschisă. Nu sunt specialist în drumuri, dar am avut întâlniri cu specialiști, și am cerut fundamentarea pentru proiectele de infrastructură pe POR: descărcările la Bethausen, Șanovița și încă două drumuri județene. De ce nu s-a considerat eligibil un proiect de lărgire la patru benzi pe tot ceea ce înseamnă descărcarea de pe autostradă de la Giarmata până în oraș? E o nebunie în momentul ăsta cum se desfășoară descărcarea. Am cerut, tot pe repede înainte, să vedem dacă putem, am avut o discuție cu Sorin Maxim, de la ADR Vest, să schimbăm proiectele. Se poate, dacă ne mișcăm foarte, foarte repede. Mi se pare mai importantă această lucrare de infrastructură, decât descărcarea, cu tot respectul, la Bethausen.

Fiindcă vorbeați de surprize… Ce se întâmplă la Muzeul Banatului?
Avem acolo o lucrare începută în 2006, care nu e gata nici acum și din cauza căreia am pierdut bani europeni. E clar că, în acest moment, din punctul meu de vedere, unele dintre acțiunile celor de la Direcția de Cultură sunt îndreptățite. Vom găsi variante pentru Muzeul Banatului. Căutăm spații de depozitare, vom vorbi cu cei de la Muzeul de Artă, s-ar putea să aibă ei. Mai există spații și în bastion, la ultimul etaj, lucrurile sunt în derulare. Acesta este un lucru obligatoriu, pe care însă nu trebuie să-l facă, în niciun caz, CJ, ci conducerea muzeului. De ce nu s-a făcut acest lucru ar trebui întrebați toți managerii Muzeului Banatului din ultimii zece ani.

Ce se va face concret acolo? Există problema Castelului Huniade, există suspiciuni legate de felul în care s-a obținut clasarea ca muzeu național…
Corpul de Control al președintelui CJ a început misiunea la Muzeul Banatului. Până săptămâna viitoare voi avea o radiografie la zi cu tot ceea ce s-a întâmplat în acești ani. Condamn însă demersurile pe care vrea să le facă Direcția de Cultură pentru declasarea acestui muzeu. În primul rând, ei nu știu cum s-a ajuns la acest statut. Eu știu, pentru că eram membru în guvern, când am pus umărul, și pentru Muzeul Banatului, și pentru Muzeul de Artă, pentru a deveni muzee de interes național. Această clasificare este dincolo de cine este președinte al CJ sau cine este manager, este pentru oraș și este pentru regiune. Ar trebui să fie chiar ultima preocupare a celor de la Direcția de Cultură.

Corpul de Control a mai verificat vreo instituție din subordinea CJ de la începutul mandatului dumneavoastră?
Da. Tocmai s-a terminat controlul de la Muzeul Satului Bănățean. Există acolo acel restaurant, care a fost construit ilegal. Se va lăsa inclusiv cu înaintarea de sesizări către organele competente ale statului, vizavi de prejudicii. Vor urma și alte controale, la alte instituții.

Ce faceți cu stadionul „Dan Păltinișanu”? E în pregătire o licitație, suma de 30.000 lei / lună, plus plata utilităților, e destul de mare.
În momentul de față există o reticență dată nu doar de atitudinea tipică a funcționarului din CJ, ci și de lege, mai ales de anumite măsuri date de Curtea de Conturi, vizavi de modul în care poate fi folosit stadionul. În primul rând ar trebui acoperite cheltuielile. Apoi există niște HCJ în vigoare, care ne obligă la o formă de închiriere, licitație ș.a.m.d. Suntem în acea procedură, vom vedea.

Există un investitor interesat de Poli, care a spus clar că nu vrea bani de la autoritățile locale și județene. Vrea doar sprijin din punct de vedere al infrastructurii sportive.
Trebuie să vedem partea legală. Nu vreau să ajungem să avem un stadion și, din cauza legislației, să nu-l folosească nimeni. Le-am spus să găsească soluții legale prin care să putem da arena spre beneficiar. Pe de altă parte, legat de fotbal, nu vreau să fiu un Berlusconi pe bani publici. N-o să mă vedeți că-mi dau cu părerea despre cine este antrenor, despre jucători și toate lucrurile cu care, poate, unii v-au obișnuit ca și implicare. Vreau să găsim soluția legală ca infrastructura sportivă să poată fi folosită de echipele care fac performanță. Fie că vorbim de ACS Poli, în același mod vreau să discutăm și de ASU Poli… stadionul nu este doar pentru unii. Poate fi folosit de toată lumea.

Ați vorbit cu primarul Nicolae Robu despre situația de la clubul Poli?
Mi-a trimis o informare și un SMS, am avut și o discuție telefonică. Este plecat din oraș. În perioada următoare ne vom întâlni pentru a-mi prezenta ceea ce a discutat cu potențialii investitori. Încă nu am toate detaliile.

Ați declarat că așteptați un pas înapoi din partea unor angajați ai CJ. S-a simțit vreunul dintre ei până acum?
Unii s-au simțit, în sensul neinstituțional. Au venit și au spus: „Da, am făcut campanie și așa mai departe”. Eu m-am referit însă instituțional. În acest mod nu s-au simțit nici cei care au făcut campanie, nici cei care au diverse probleme. Am spus că nu colaborez cu aceia care au făcut campanie electorală mai mult decât prevede legea și și-au folosit funcția publică pentru a aduce beneficii electorale, respectiv cu aceia care – sigur, în acest moment, sunt nevinovați – au diverse procese pe rol, mai ales de corupție, și ocupă anumite funcții, mai ales de conducere, în CJ. Le-am spus dorința mea de a face un pas în lateral, pentru că îmi este dificil să colaborez cu oameni cu asemenea probleme. Reiterez această dorință. Sigur că e vară, sunt concedii… Asta nu înseamnă că nu există o scadență.

Puteți face ceva concret dacă nu se simt?
Haideți să vedem. În august vreau să propun o nouă organigramă.

În campania electorală vorbeați despre un post de radio și o nouă publicație a CJ Timiș. Ați renunțat la idee?
Trebuie să existe cel puțin un serviciu de comunicare al CJ, dacă nu o direcție. Trebuie să fim în pas cu lumea. În prezent, este o singură persoană care se ocupă de acest lucru. Poate pe hârtie sunt mai multe, dar, în acest moment, există o singură persoană în toată această instituție care face absolut tot. Sunt extrem de mulțumit de felul în care lucrează, dar s-ar putea să nu facă față și nu e normal ca o singură persoană să ducă tot ceea ce înseamnă comunicarea instituției. Vreau să studiez inclusiv felul în care este realizat acel monitor al CJ. Nu vreau să se înțeleagă greșit, dar am o problemă legată de conținutul acestuia. Mi se pare o comunicare nu din secolul trecut, ci de dinainte de 1989. Chiar dacă această comunicare este valabilă și dacă mă uit în monitorul Primăriei Timișoara, e cam același lucru… Vreau să schimbăm un pic lucrurile. Informarea către cetățenii județului Timiș să fie făcută modern. Asta înseamnă și alte modalități. Spuneam de post de radio… O să vedem în perioada următoare și nu dau înapoi.

Cum credeți că va funcționa consiliul județean în actuala formulă? Vă așteptați la dificultăți în trecerea anumitor proiecte?
Vom avea o majoritate mai largă după fuziunea PMP-UNPR. Sunt un om deschis la dialog și cred că mai important este să le explici consilierilor de ce ai decis ca un anumit proiect să intre în plen, să găsești argumente… Sigur că vor exista și voturi politice, vor fi proiecte care nu vor trece, dar voi încerca întotdeauna să aduc argumente, astfel încât să întrunesc majoritățile necesare, dincolo de culoarea politică. Nu am de gând să vin cu proiecte pe ultima sută de metri, să nu le discut. Vina este a Executivului, în mare parte, când nu dai proiectele la timp, când nu ajungi să le discuți în comisii.

Cum vedeți Timișul după patru ani de mandat Grindeanu?
Văd, în primul rând, o instituție mai adaptată la România anului 2020. Văd funcționari publici mai ieșiți dintr-o zonă… Hai să vă spun cum îi văd acum. Plec de la premisa că sunt oameni corecți, care nu vor să facă lucruri dincolo de lege, dar foarte mulți preferă să fie într-un mod de acțiune pasiv, pentru că, în momentul în care ai inițiativă, vrei să faci ceva, nu cumva să fii acuzat de instituții ale statului…

E o fugă de responsabilitate sau o teamă?
E o teamă, cred. E un mod pasiv de a face administrație. Vreau să-l transform într-un mod proactiv. Vreau să nu mai fie localități care să nu aibă canalizare. Vreau ca Timișul și Timișoara să aibă o infrastructură bine pusă la punct. Asta include descărcări de pe autostradă, drumuri, centură și toate lucrurile astea… Dacă ne referim doar la oraș, vreau ca Timișoara să fie un oraș sigur. Un oraș în care să-ți placă să vii, un oraș în care să-ți placă să trăiești. Nu mai vreau ca Timișul și Timișoara să trăiască doar dintr-o anumită aură de cine suntem noi și când e la o adică s-ar putea să nu avem argumente. Știu că s-ar putea să supăr multă lume, dar cred că trebuie să ne autoevaluăm puțin și să vedem că am rămas în urmă. Repet, știu că o supăr pe mulți, dar, dacă nu suntem realiști și nu ne dăm seama că am rămas în urmă față de alte orașe și alte județe, s-ar putea să nu avem leac.

Credeți că Timișoara va avea în sfârșit centură?
Da. Sper ca 2020 să ne prindă cu această șosea realizată. Este prinsă în masterplanul de transporturi. Va intra pe noul exercițiu financiar al Uniunii Europene, pe Programul Operațional de Transporturi. Nu am niciun fel de dubiu legat de această chestiune. Trebuie doar să ne facem treaba, noi, ca autorități locale și județene, ca minister al transporturilor.

Primarul Nicolae Robu spunea că vrea să organizeze un miting pentru centură. Ar putea avea vreun efect?
Ieșitul în stradă nu va avea niciun efect, ba chiar aș putea spune invers. Sunt și alte modalități, haideți să le epuizăm întâi pe acelea. Cum ar fi, de exemplu, să iasă în stradă toate județele unde nu există nici măcar un metru de autostradă? Câte județe au autostradă în România? Le număram pe degete…

Rămâneți președinte al Consiliului Județean Timiș? Spuneați la început că vă gândeați să fiți ministru într-un nou guvern PSD.
Am câștigat alegerile locale, am primit încrederea timișenilor pentru această funcție pe patru ani. Exclus, exclus 100% o plecare în toamnă.

Și dacă totuși primiți o propunere pentru un portofoliu de ministru?
Și dacă primesc o astfel de propunere, o refuz. Rămân la Timișoara. Nu pot să merg în fața cetățenilor și să le spun ce? „Vă mulțumesc că m-ați votat în iunie, dar știți, în noiembrie eu mă duc în guvern.” Ar fi o bătaie de joc la adresa celor care au avut încredere și eu lucrul ăsta nu-l fac. Mi-au dat votul pentru patru ani, voi sta patru ani președinte la CJ. Cel puțin patru.