Universitatea de Vest a deschis anul tot cu un presedinte. Invitat special, Kolinda Grabar-Kitarović / FOTO

Noul an universitar a început la Universitatea de Vest Timişoara în prezenţa președintelui Croaţiei, Kolinda Grabar-Kitarović. UVT are, în total, 17.000 de studenți, din care un sfert sunt „boboci”. Din acest an, la Timișoara va funcționa un lectorat croat, al zecelea de la UVT.

Aula Magna a Universităţii de Vest a fost plină ochi miercuri dimineaţa. Dacă în 2016 anul universitar a început în prezența președintelui României, Klaus Iohannis, de această dată, invitatul special a fost un alt șef de stat: Kolinda Grabar-Kitarović, președintele Croației. Ceremonia au fost deschisă de IPS Ioan Selejan, mitropolitul Banatului, care a binecuvântat cele două ţări şi le-a dorit studenților să aibă un an bun în amfiteatre. „În acest an avem 4.000 de boboci, din care jumătate sunt pe locuri bugetate. Este un lucru pozitiv, care nu se întâlneşte la alte universităţi. În total, la UVT învaţă 17.000 de studenţi”, a spus rectorul Marilen Pirtea. Preşedintele croat Kolinda Grabar-Kitarović a vorbit apoi despre cât de importantă este educația de calitate. „Vorbim nu doar despre predarea pentru studenţi a curriculei universitare, ci şi despre crearea unor caractere, ceea ce este cel mai important lucru în sistemul de învăţământ actual. Ţările noastre sunt membri tineri ai Uniunii Europene şi sunt încă într-o perioadă de tranziţie. Din păcate, suntem încă în partea de jos a clasamentului UE şi ne-am dori să ne vedem în top. Croaţia şi România se confruntă cu problema emigraţiei, iar în ţara noastră aceasta este chiar mai accentuată. Pentru ţările noastre va fi tot mai greu să fie competitive pe piaţa mondială. În Croaţia, marea problemă este că şomajul este la un nivel ridicat, dar în acelaşi timp ridicată este şi cererea de noi angajaţi de pe piaţa muncii”, a spus liderul croat.

Croația și România se aseamănă în multe privințe, crede Grabar-Kitarović, dar, spune aceasta, Croația este în fața țării noastre. „Croaţia şi România sunt similare, au intrat în UE aproape deodată, au avut acelaşi parcurs şi probleme similare. Avem însă un mod diferit de aplicare a politicilor. Totuşi, cred că putem învăța unii de la alţii. Croaţia este superioară României. În domeniul matematicii, de exemplu, ambele ţări sunt pe ultimele locuri din Europa, dar Croaţia avea în 2003 deja un nivel mai ridicat decât România”, a mai declarat președintele croat. Din acest an, la UVT va exista un lectorat croat și urmează să fie deschis și un lectorat românesc la Zagreb. Memorandumul de colaborare a fost semnat, miercuri, de rectorul UVT, Marilen Pirtea, și de ministrul croat al Educaţiei, Blazenca Divjak. „Avem astfel zece lectorate la UVT. Lectorul de limbă croată este plătit și suportat financiar de partea croată, UVT asigurând cazarea într-unul dintre cămine. Este un pas înainte, spre internaționalizare, într-un demers global al educației. Ne gândim la românii din Croația și acolo se va deschide un lectorat de limbă română, pentru a putea păstra limba, tradițiile noastre și a le promova și în această țară. Urmează să vedem ce vom face în Croația, cel mai probabil va fi efectuată o vizită acolo, să discutăm detaliile la fața locului. Comunitatea croată din județul Caraș-Severin este una destul de semnificativă și sperăm ca ei să vină în cadrul acestui lectorat. Mă gândesc să aducem și studenți din Croația la UVT. Lectorul este un român etnic croat din Reșița”, a declarat Marilen Pirtea.

[ngg_images source=”galleries” container_ids=”3651″ display_type=”photocrati-nextgen_basic_thumbnails” override_thumbnail_settings=”0″ thumbnail_width=”150″ thumbnail_height=”90″ thumbnail_crop=”1″ images_per_page=”20″ number_of_columns=”0″ ajax_pagination=”0″ show_all_in_lightbox=”0″ use_imagebrowser_effect=”0″ show_slideshow_link=”1″ slideshow_link_text=”[Show slideshow]” order_by=”sortorder” order_direction=”ASC” returns=”included” maximum_entity_count=”500″]