Gata, o sa avem si stadion! Mai trebuie doar sa ne pice bani din cer

Au „rezolvat” problema Sălii Polivalente – în sensul că NU – iar acum s-au apucat de stadion. E vorba de cei doi tartori ai administrației locale, primarul Timișoarei, respectiv președintele CJ Timiș. Unul liberal, pardon PNL-ist, altul PSD-ist, dar legați ombilical de nostalgia USL. Rămași corigenți la capitolul realizări (e drept, unul are șase ani în funcție, altul doar un an), cei doi s-au pus acum să rezolve problema unui nou stadion. Fiecare separat, cum le stă bine unor lideri responsabili din administrație.

Se știe, primarul Timișoarei făgăduia, încă de pe vremea în care era USL-ist fruntaș la producția de promisuni la hectar, că în Timișoara vom avea și stadion nou, și sală nouă, și bazin olimpic, și nu mai știu câte bunătățuri. Plus echipe campioane la fotbal, baschet, handbal, rugby și mai știu eu ce sport, dar asta e o altă discuție. Au trecut aproape șase ani de atunci și nimic din toate astea, dar chiar nimic. În afară de obișnuitele vorbe goale.

De cealaltă parte, la CJ, a început să se vorbească de sală polivalentă și stadion în perioada în care președinte era Sorin Grindeanu. Plecat însă la București, premierul Grindeanu a uitat tot din ce-a promis fostul președinte de CJ cu același nume. S-a produs isteria cunoscută cu Sala Polivalentă. CJ Timiș a vrut investiția în Girocul PSD-istului Ionel Toma, la capătul unui drum (în zona orașului) de o singură bandă pe sens, insuficientă și la ora actuală. Municipalitatea a dorit sala – și aici îi dau dreptate primarului Timișoarei – în zona Stadionului „Dan Păltinișanu”. Și aici e însă o problemă: se pare că terenul în cauză nu e liber de sarcini, așa cum spune edilul. Și astfel s-a închis problema sălii. Nu înainte ca primarul să anunțe că, dacă PSD va face sala la Giroc, va face și el una, pe banii municipalității, în Timișoara. O astfel de afirmație, întărită recent, denotă nu doar o crasă iresponsabilitate, dar și probleme de alt gen: penale, medicale etc.

Recent, președintele CJ Timiș, Călin Dobra, a venit, la rândul lui, cu o frumoasă promisiune, cum că se apucă de stadion. Intenție are, promisiune așijderea, banii mai sunt singura problemă. De parcă timișorenii ar fi teleormăneni, adică pot fi hrăniți cu promisiuni. Normal, primarul Timișoarei s-a supărat, fiindcă i s-a „furat” ideea stadionului. Adică – vezi Doamne! – dacă nu era el, nimănui nu-i trecea prin cap că Timișoara are nevoie de un stadion nou. Acum din nou discuții, dezbateri, Cristi Brâncovan… Dobra vrea demolarea vechiului stadion, primarul „Rain Man” nu și nu. Unul din argumente: aici a cântat Shakira! Oameni buni, nu-i o glumă, ăsta e argument de primar care se vrea responsabil! S-au demolat în lume arene celebre, adevărate temple ale fotbalului, precum Wembley și Highbury. În România, și la Cluj, și la Craiova, și la București, noile stdioane s-au făcut pe locația vechilor arene, după demolarea lor. La noi nu se poate, că a cântat Shakira. Mai mult, primarul avansează ideea unui muzeu, în condițiile în care și la meciuri nu vine mai multă lume decât la un muzeu orășenesc. Nici nu știi dacă să plângi sau să râzi.

Altfel, primarul tot vorbește de modelul Cluj, cu stadion și sală alăturate. Numai că acolo nu apare și vechiul „Ion Moina”, demolat pentru a face loc „Cluj Arenei”. O observație aici, fiindcă nici Dobra (dovadă că e nepregătit vizavi de subiect), nici alții aflați la dezabaterea de marți nu l-au contrazis pe primar. Stadionul din Cluj e al Consiliului Județean, nu al Primăriei, așa cum a susținut edilul. Iar Sala Polivalentă din Cluj e a Consiliului Local. Adică acolo responsabilii din administrație au putut să colaboreze pentru a face lucruri. La noi e doar o întrecere stearpă de-a cine face primul o promisiune, cine îi ia fața celuilalt. Niciunul dintre cei doi actanți nu poate să spună concret de unde fonduri pentru stadion, de altfel principala problemă. Altfel e bine că suntem pregătiți: atunci când vor cădea banii din cer, o să avem și stadion. Mai rămâne să vedem care dintre cei doi îi va și prinde în ligheanul cu care vor tot fugi să prindă banii căzuți din văzduh.