Universitatea Politehnica Timișoara a deschis, vineri, seria evenimentelor dedicate unui dublu centenar: cel al Marii Unirii și propria aniversare. A fost ziua în care a fost celebrat unul dintre ctitorii Școlii Politehnice timișorene, profesorul, inginerul și arhitectul Victor Vlad.
Rectorul Universității Politehnica, prof. univ. dr. ing. Viorel-Aurel Șerban, a prezentat sigla aniversară și logo-ul dedicat centenarului, anunțând și mai multe proiecte pe care UPT vrea să le promoveze până la împlinirea, în 2020, a 100 de ani de existență și dedicate tocmai acestui eveniment. Lista este ambițioasă: modernizarea a 100 de laboratoare și înființarea a 10 laboratoare noi, modernizarea a 100 de spații de învățământ, dar și lansarea a 10 noi obiective, acordarea a 100 de granturi pentru tinerii cercetători, a 100 de burse de cercetare pentru masteranzi, 100 de burse de cercetare pentru doctoranzi, încheierea a 100 de acorduri/parteneriate noi cu institute de cercetare și companii, introducerea a 10 programe de studii în limbi străine Politehnica International, sărbătorirea unui secol de sport la Școala Politehnică și lansarea monografiei aniversare, conferința și lansarea volumului „Școala Politehnică – 100 de ani pentru Timișoara”.
Tot vineri a fost dezvelit, la parterul Facultății de Construcții a UPT, bustul profesorului Victor Vlad, cel care a și înființat această instituție. Victor Vlad a făcut parte din primul corp profesoral al Școlii Politehnice, fiind numit, prin decret regal, în 9126, profesor universitar titular. Încă din 1920 a coordonat acțiunea pentru înființarea unei facultăți de construcții, în 1929 înființând chiar un „Cerc de inițiativă pentru înființarea facultăți de construcții”. Consiliul de Perfecționare Profesională a Școlii Politehnice hotărăște că facultatea este oportună, dar aprobarea Ministerului Educației Naționale vine abia în toamna anului 1941. Vlad a fost decanul facultății de 2 ori și din 1948 până la pensionare a fost șeful Catedrei de Construcții Civile. Arhitect și inginer, el este unul dintre cei care au contribuit, prin stilul propriu, la unicitatea arhitecturală a Timișoarei, dată tocmai de diversitatea stilistică. I se datorează, printre altele, alături de Duiliu Marcu, sistemul pavilionar care să contureze Campusul Universitar, începând cu clădirile Facultății de Mecanică și ale căminelor studențești cunoscute astăzi ca MV 1 și MV 2, dar și Palatul Administrativ (Prefectura) Timişoara sau bisericile ortodoxe din cartierele timișorene Iosefin și Mehala.
Joi, 19 decembrie, în plenul Consiliului Local va intra din nou în dezbatere proiectul privind…
Primăvara, Parcul Justiţiei este unul dintre cele mai vizitate şi fotografiate locaţii din Timişoara, datorită…
Un număr de 22 de proiecte care încurajează mersul pe bicicletă în întreaga regiune de…
Muzeul Național de Artă Timișoara aduce în prim plan opera lui Albert Kristóf-Krausz, personalitate marcantă…
Timișoara concurează din nou în competiția „Destinația Anului”, cel mai amplu concurs turistic din România,…
Compania Naţională de Investiţii (CNI) a dat undă verde construirii unei creşe la Urseni, comuna…