Charlie Ottley: Timișoara e un model pentru România. E un oraș care privește spre viitor, neuitându-și trecutul

E atât de frumoasă România și atât de mulți oameni din toată lumea ar putea veni să se bucure de minunile ei. Cu două condiții: românii să înțeleagă că nu trebuie să-și piardă tradițiile și să nu le mai fie rușine de țara lor. Spune asta britanicul Charlie Ottley, un ambasador fericit al României, despre care crede că e un loc unic în Europa.

La Timișoara a fost proiectat, vineri seară, episodul dedicat Banatului și Crișanei al documentarului „Flavours of Romania”, realizat de britanicul Charlie Ottley. Acesta a urmărit proiecția alături de spectatorii timișoreni și, la final, a stat de vorbă minute bune cu ei. „Flavours of Romania” este povestea descoperirii unei Românii în care tradițiile sunt încă vii și sunt păstrate cu grijă. Este povestea unui amestec unic de modernitate și arhaism, de ruină și renaștere. Ottley a filmat anul trecut acest documentar, care urmează faimosului „Wild Carpathia”, și pune accent, de această dată, pe tradiții, gastronomie, oameni și istorie. Episodul dedicat Banatului și Crișanei pleacă de la Dunăre, de la Porțile de Fier, se oprește la Sasca Montană, iar apoi face un popas îndelungat în Băile Herculane. Vechile băi imperiale, una dintre cele mai impozante clădiri de acest gen din Europa, sunt lăsate să se stingă de la o zi la alta, iar imaginile filmate de echipa lui Charlie Ottley sunt efectiv dureroase. Camera de luat vederi se mută apoi la Timișoara, surprinsă într-unul dintre momentele sale cele mai vii, pe durata JazzTM, în vara anului trecut, face o oprite la Bogda, într-o pensiune în care se împletesc în cel mai fericit mod tradiția și modernul, iar apoi ajunge în Crișana, la Peștera Urșilor și într-un sat de lângă Oradea, în familia unui muzicant local.

Charlie Ottley este absolut fascinat de România, țară despre care crede că are șansă uriașă, însă, în același timp, e atât de aproape s-o piardă. „Cred că turismul este cea mai mare șansă a României. Vin de cinci sau șase ani aici și sunt tot mai convins că turismul poate fi cea mai importantă sursă de venit pentru această țară, dacă este făcut cu cap. Dacă nu se mai construiesc hoteluri din beton în minunatele sate tradiționale, dacă nu mai sunt promovate legi care spun că poți face investiții imobiliare în parcurile naționale… Asta este crimă. Un parc național este un parc național tocmai pentru că nu ai voie să te atingi de el. Poți construi responsabil în afara lui, cu o arhitectură care să se potrivească locului, dar nu-l poți deschide pentru exploatare și să construiești șosele, pretinzând că totul este pentru binele oamenilor din zonă. Un parc național nu are locuitori. Este pentru urși, pentru lupi… care nu au nevoie de autobuze. E o nebunie. Trebuie să ne oprim să mai facem intervenții iresponsabile. Aceste parcuri naționale sunt ceea ce oamenii vor vadă. E ca un Yellowstone al Europei. Oamenii vor să vină aici, pentru că aici sunt lincși, sunt urși, sunt lupi, care nu mai există în alte părți. România are toate aceste comori, dar ele nu vor fi aici pentru totdeauna, dacă nu facem ceva concret pentru a le proteja”, spune, pentru deBanat.ro, jurnalistul englez.

Cum descrie Timișoara, un oraș pe care spune chiar el că a vrut să-l viziteze încă din 2011, de când a ajuns prima dată pe tărâm românesc? „Timișoara este un oraș cu un potențial uriaș. Venind aici, am văzut patru macarale, un semn că orașul de dezvoltă, și încă într-un mod alert. Oamenii încep să realizeze cât de importante sunt moștenirea istorică a locului și patrimoniul. Cred că românii ar trebui să fie mult mai conștienți de asta. Pe vremea regimului Ceaușescu, erau îndemnați să renunțe la trecutul lor, considerat ceva de care ar fi trebuit să le fie rușine, ceva care trebuia dat la o parte. Oamenii nu au realizat cât de important este patrimoniul orașului. Erau încurajați să construiască blocuri din beton, cu linii drepte. Acum, cred că oamenii încep să-și dea seama că, de fapt, păstrarea trecutului este un semn de sofisticare. Dacă vă uitați la țările cele mai succes din lume, sunt exact cele care își onorează istoria și sunt mândre de moștenirea lor. Au conservat ce aveau, au refăcut ce era de refăcut. Timișoara este un exemplu în acest sens. Ați redat aceste piețe oamenilor, e multă forfotă, sunt festivaluri, tot timpul se întâmplă câte ceva. Orașul acesta are un vibe pozitiv și cred că asta este minunat. Cred că acest oraș privește spre viitor, neuitându-și trecutul”, ne-a mai declarat Ottley.

Pentru mine, Timișoara este, la scară redusă, un exemplu a ceea ce ar trebui să fie România. Dacă oamenii ar reface toate aceste frumoase imobile istorice și le-ar readuce la gloria de odinioară, turiști din toată lumea ar vrea să vină să le vadă și să plătească pentru asta. România are multe monumente frumoase, dar mare parte din ele sunt într-o stare deplorabilă. Dacă nu se investește în reabilitarea lor, în loc să devină atracții turistice majore și să aducă venituri importante, se vor pierde pentru totdeauna. Este, cred, un moment de cumpănă.
Charlie Ottley, jurnalist și producător englez

Și totuși, deși avem o țară atât de frumoasă, nu avem defel grijă de ea. Jurnalistul britanic crede că este o problemă de mentalitate. „Cred că foarte multor români le este rușine de țara lor. Îmi pare rău să spun asta. Preferă să plece să lucreze în străinătate, să facă bani să-și cumpere o mașină nouă, o casă, să aibă un statut social, să poarte anumite mărci, pentru că ei cred că asta este important. Mulți au adoptat ce e mai rău din Europa Occidentală, fără să-și dea seama că, de fapt, au ceva mult mai bun. Tinerii ar trebui să învețe să fie mândri de strămoșii lor și de tradițiile care n-au dispărut, așa cum s-a întâmplat în alte țări. Sunt invidios că încă aveți aceste tradiții. De asta petrec atât de mult timp aici, îmi place enorm să dorm în aer liber, pe dealuri, să admir cascadele, să stau seara la foc, să mă bucur de natură. În Anglia, la fel ca în mare parte din Europa, nu prea mai avem așa ceva. România este ultimul loc din Europa în care există acest mod frumos de a trăi pe care unele comunități locale se luptă din greu pentru a-l păstra. Cred că românii ar trebui să învețe să fie mândri de lucrurile care fac ca țara lor să fie unică”, explică Charlie Ottley.