Prea puține spații verzi în România. Un oraș din Timiș este totuși printre primele din țară

Media de spații verzi din orașele și municipiile din România este, oficial, sub normele UE. Conform INS, la finele lui 2017, unui locuitor îi reveneau, în medie, 21,3 mp suprafaţă spaţii verzi. Un oraș din Timiș este în topul național, dar, în ciuda declarațiilor primarului Nicolae Robu, nu e vorba despre Timișoara.

La finele anului 2017, în oraşele şi municipiile din România, suprafaţa spaţiilor verzi – parcuri, grădini publice, locuri de joacă pentru copii, terenuri ale bazelor şi amenajărilor sportive – era de 26.639 hectare. Potrivit datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistic, unui locuitor îi reveanea, în medie, 21,3 mp suprafaţă spaţii verzi. Normele UE, asumate și de România, prevăd o suprafață de minimum 26 mp spații verzi / persoană.

Există însă și locuri unde spațiile verzi depășesc 50 mp/suprafață verzi de persoane. Topul, în care se regăsesc și câteva localități din vestul țării, este deschis de Cavnic (674,1 mp), Borsec (166,7) și Slănic (160,4). Urmează Sovata (154,4), Băile Olăneşti (140,9), Sărmaşu (124,2), Lipova (122,7), Baia Mare (119,2), Băile Herculane (117,8), Pâncota (91,6), Covasna (84,9). Buziașul este și el printre localitățile fericite din acest punct de vedere, cu 64,4 metri pătrați spații verzi / om.

La jumătatea lunii iulie, primarul Timișoarei spunea că orașul de pe Bega stă foarte bine la capitolul spații verzi și respectă întocmai standardele în domeniu, mult mai mult decât alte orașe din Europa. Problema ar fi mașinile care parchează pe zonele verzi. „Dacă Timişoara nu îndeplineşte standardele la spaţii verzi, ce să mai vorbim despre 90% dintre oraşele europene? Eu zic că Timişoara este în primele 10% în privinţa spaţiilor verzi pe care le are. Cineva generează total nerealist tot felul de indicatori. Trebuie să tindem să avem cât mai multe spaţii verzi, dar totul trebuie privit realist şi în termeni relativi. Să mergem să vedem oraşe ale României, să trecem şi graniţa în Ungaria şi într-o mulţime de alte ţări, să vedem cum stau la spaţii verzi. Nu înseamnă că nu este loc de mai bine, dar nu asta e problema oraşului nostru, ci este că o bună parte din aceste spaţii verzi sunt locuri pe care staţionează maşinile”, afirma Nicolae Robu.

Revenind la Buziaș, orașul-stațiune se pregătește să crească și mai mult la capitolul spații verzi. În luna iunie, directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională (ADR), Sorin Maxim, și primarul Sorin Munteanu au semnat un proiect cu finanțare europeană privind refacerea parcului. Acesta are o valoare de aproape cinci milioane de euro, din care 2% reprezintă cofinanțarea Primăriei Buziaș. El include atât refacerea parcului de 30 de hectare, cât şi a drumurilor adiacente. Se vor face alei din dale, locuri de joacă pentru copii, mobilier urban, piste de biciclete, alei pentru alergat, teren de tenis de câmp, toalete ecologice, iluminat nou şi multe altele.