Cronicile Medici’s: Atenţie la alergiile alimentare!

”Reacțiile alergice provocate de alimente pot pune viața în pericol și pot fi declanșate de cantități extrem de mici de alergen. Anafilaxia este cea mai severă manifestare a alergiilor alimentare si este o urgență majora!”, spune Dr Alina Bălăceanu, medic specialist alergologie și imunologie clinică la Clinicile Medicis Timișoara.

Ce este alergia alimentară?

Se estimează că prevalența alergiei alimentare s-a dublat în ultimul deceniu, fiind afectate peste 200 de milioane de persoane la nivel mondial. Alergia alimentară se datorează răspunsului anormal exagerat al organismului ca urmare a contactului cu anumite proteine din alimente și presupune o sensibilizare anterioară la aliment. Sensibilizarea se poate produce la nivel digestiv, cutanat și inhalator (în cazul reacțiilor de tip încrucișat la cei sensibilizați la alergeni inhalatori). Adevărata alergie alimentară se produce prin mecanisme mediate de sistemul imunitar. Astfel se diferențiază două mari categorii de reacții alergice alimentare: IgE mediate (de tip imediat- simptomele debutează la câteva minute, până la 2 ore, de la contactul cu alergenul și pot fi foarte severe, inclusive letale) si non-IgE mediate (de tip întârziat- debutează la câteva ore, până la zile de la ingerarea alimentului). Cele doua forme pot coexista la aceeași persoană.

Care sunt cele mai frecvente alimente alergene?

Principalele alimente incriminate în alergiile alimentare sunt: laptele de vacă, oul (in special albușul), grâul, soia, arahidele, nucile, peștele și crustaceele, dar practic orice aliment poate deveni alergen. Alergiile alimentare sunt mai frecvente la copii datorită sistemului imun si gastrointestinal imatur. Majoritatea copiilor încep să tolereze laptele, oul, grâul, soia până la 5 ani, dar rareori se vindecă de alergia la arahide sau crustacee.

Cum se manifestă alergia alimentară?

Manifestările clinice ale alergiei alimentare implică o diversitate de simptome ce variază ca intensitate si severitate de la o persoană la alta şi cuprind: prurit (mâncărime) la nivel bucal sau cutanat, erupții cutanate, tumefierea (umflarea) buzelor, limbii, gâtului, dureri abdominale, greață, vărsături, diaree, dificultăți de respirație, senzație de sufocare, amețeli, pierderea conștientei, palpitații, tulburări de vedere, leșin.

Afecțiunile cele mai frecvente în cazul alergiilor IgE mediate sunt urticaria, angioedemul, gastroenterită, sindromul alergic oral, anafilaxia, iar in cazul celor non IgE mediate, boala celiacă, sindromul de gastroenterocolită indus de proteinele alimentare, proctocolită alergică.

Cum se diagnostichează alergia alimentară?

Relația de cauzalitate cu alimentul este deseori greu de confirmat! Diagnosticul se stabilește pe baza unui istoric amănunțit, rezultatelor unor investigații clinice, biologice si paraclinice, precum și a unor teste alergologice specifice. De mare ajutor este și jurnalul alimentar (se notează ora ingestiei, alimentele ingerate, simptomele apărute) și dieta de eliminare.

Cu ce putem confunda alergia alimentară?

Manifestări clinice asemănătoare alergiei alimentare, se întâlnesc și în intoleranța alimentară, o formă de reacție adversă la alimente sau aditivi alimentari (monoglutamat de sodiu, metabisulfit, tartrazine) în care sunt implicate mecanisme toxice, metabolice sau farmacologice. Simptomele intoleranței alimentare sunt mai puțin severe si pot fi cauzate de deficite enzimatice (de exemplu intoleranta la lactoză produsă de deficit de lactază) sau prezența substanțelor chimice din alimente.

Prevenția si tratamentul alergiilor alimentare

Cea mai eficientă metodă de prevenire este evitarea alergenului cauzator. O atenție deosebită trebuie acordată alergenelor „ascunse” in diverse preparate. Astfel, este recomandat să se citească cu atenție etichetele alimentelor si băuturilor și să se evite contaminarea preparatelor cu alergenii sensibilizanți (frecventă în restaurante). În cazul copiilor, este recomandată alăptarea cel puţin în primele 6 luni de viaţă! Singurul “tratament” este evitarea alimentului care produce alergie, dar sunt in cercetare și alte metode (imunoterapia orală). În funcție de localizarea si severitatea simptomelor se recomandă medicamente antihistaminice, corticosteroizi și în caz de anafilaxie adrenalina. Pacienții cu reacții alergice severe și istoric de anafilaxie trebuie să poarte in permanență adrenalină auto injectabilă!

Articol recomandat de Clinicile Medici’s Timișoara.