Sârbii pregătesc realizarea pistei de biciclete de pe malul Begăi, pe teritoriul lor, până la Zrenjanin

Partenerii sârbi din proiectul pistei de biciclete care va lega Timişoara de Zrenjanin, pe malul Begăi, fac primii paşi pentru a realiza, la rândul lor investiţia. Este vorba despre 43 de kilometri de pistă, care se vor adăuga celor deja funcţionali, pe partea română.

Sârbi pregătesc licitaţia şi documentaţia pentru amenajarea pistei, pe 43 de kilometri, aceasta urmând să se conecteze la pista deja existentă pe partea română, care leagă Timişoara de graniţa cu ţara vecină. Proiectul transfrontalier, cu fonduri europene, prevede realizarea unei astfel de căi, între capitala Banatului şi localitatea sârbă Zrenjanin.
„Până la sfârșitul anului 2020 vor fi 80 de kilometri de pistă de biciclete între cele două țări. Cred că nu există o astfel de pistă de asemenea lungime în Europa, care să traverseze două țări pe digul unui râu. Cred că putem să ne mândrim. Noi ne străduim să dăm în folosință întreaga investiție, ca un sprijin pentru proiectul Timișoara 2021, o investiție legată de Timișoara în mod direct. Fără nodul de la Sânmihaiu Român nu s-ar putea discuta decât de circulația pe care o știți, adică de vaporașe de la Solventul la Uzina de Apă”, a declarat Titu Bojin, directorul Administraţiei Bazinale de Apă Banat.
El a vorbit, cu umor, şi despre marea problemă a acestei piste, pe partea română, anume cine va administra pista, după ce ABA Banat va încheia proiectul.
„Eu sper că până la urmă cei de la Consiliul Judeţean vor prelua pista. Odată ce voi ajunge din nou preşedinte acolo, totul se va rezolva. Acolo există asociaţia de turism, pe care tot eu am înfiinţat-o, care ar trebui să se ocupe”, a mai spus Bojin.
Întrebat dacă nu a discutat cu reprezentanţii municipalităţii timişorene asupra posibilităţii ca aceasta să preia administrarea, fiind direct beneficiară a proiectului, şeful ABA a spus că ar exista şi această variantă, dar că nu se pune problema, fiindcă pista traversează teritoriul a patru unităţi administrativ-teritoriale. În această situaţie ar putea exista o asociaţie care să reunească cele patru administaţii, dar este tot o variantă de rezervă.