„Dacă a fi preşedinte de consiliu judeţean înseamnă să fi baron local, atunci vreau să redau nobleţea acestui titlu.” Interviu cu Alin Nica

Alin Nica este de două luni preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, iar de trei luni preşedinte interimar al PNL Timiş, partid aflat la guvernare. Aşadar, două funcţii care l-ar putea transforma într-un baron local. El spune că nu-şi doreşte acest lucru, cel puţin în accepţiunea dată de baronii PSD acestui termen. Despre proiectele CJ Timiş, politică, stadion, dar şi fotbal, în rândurile următoare.

Aţi fost învestit în funcţie pe 24 octombrie, aşadar a trecut ceva mai mult de două luni de când sunteţi preşedintele Consiliului Judeţean. Aţi finalizat o evaluare a instituţiei? Vorbeaţi la început de un audit.

Da, încă nu e finalizat, e în curs. Sper să fie finalizat în cursul lunii ianuarie. După aceea vom putea lua deciziile privind reorganizarea aparatului administrativ.

Totuşi, la o primă vedere ce aţi găsit în instituţie?

Am găsit şi oameni competenţi care au fost traşi pe linie moartă şi nu au fost puşi în valoare. Sunt resurse de care ne vom putea folosi în perioada următoare. Sunt şi oameni care nu-şi fac treaba şi de care ne vom despărţi. Dar, în general, e o organizaţie cu care putem lucra. Mai avem nevoie de resurse umane pe anumite domenii, pe care le consider prioritare, cum ar fi fonduri europene, dar şi ingineri constructori, chiar jurişti pe anumite domenii. În general avem resursele necesare.

Nu m-am referit doar la oameni când am întrebat de evaluare, ci şi la anumite proiecte mai proaste, eventual bani risipiţi aiurea. Aţi găsit astfel de chestiuni?

Sunt şi proiecte care au eşuat, cum ar fi digitalizarea Consiliului Judeţean, proiect pentru care acum am recuperat 70% din bani. Sunt însă şi proiecte bune, pe care le vom continua. Sigur, aş fi dorit să avem mai multe proiecte mari, de anvergură, pe care acum să le finalizăm, dar nu prea e cazul.

Chiar doream să întreb dacă o să continuaţi proiecte ale fostului preşedinte. Două, trei exemple.

Sunt proiecte cu impact imediat în privinţa traficului rutier. Ar fi drumul judeţean care leagă Timişoara de autostradă prin Giarmata, sau drumul judeţean spre Moşniţa Nouă. Ambele drumuri vor fi lărgite la patru benzi. M-am asigurat că lucrările evoluează bine, am dat un imbold şi sunt mulţumit. Sunt însă şi câteva probleme, oarecum inerente în astfel de cazuri: reţele de care nu s-a ştiut, intersecţia cu centura, dar şi erori ale proiectanţilor care vor genera costuri suplimentare. Cum e cazul la Giarmata, unde nu au fost prevăzute sumele pentru trecerea peste calea ferată.

Chestiunea Castelului Huniade

Ce proiecte mari, de impact, aveţi pentru anul următor? Cel puţin să fie demarate în 2021.

Ne pregătim portofoliul de proiecte pentru noua perioadă de finanţare 2021-2027 şi pentru  Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. De exemplu vrem să facem un parc tematic, aici trebuie făcut un concurs de soluţii, Castelul Huniade, să revitalizăm conacul Mocioni din Foeni…

Scuze de întrerupere, aveţi curajul să daţi un termen pentru finalizarea Castelului Huniade? Totuşi, lucrările au început din 2008 dacă nu mă înşel.

Aici este un exemplu tipic de eşuare a unui proiect cu finanţare europeană. Început în 2008, abandonat în 2012-2013, proiect pe care ne chinuim acum să-l redepunem pe noul exerciţiu financiar european. Se lucrează la documentaţia tehnică, sperăm să fie gata în maxim două luni. Să vin cu un orizont de timp e greu. Un astfel de proiect durează câţiva ani. Din experienţa pe care o am, e nevoie de un an doar până se semnează parteneriatul la nivel naţional. După aceea cel puţin o jumătate de an până se depun proiectele şi abia după aceea se semnează contractul, sunt proceduri lungi. Orizontul ar fi 2024.

Nu vor mai trece deci alţi 12 ani?

Sperăm că nu. Dar ăsta e cel mai favorabil scenariu.

Deci 2024 este cel mai optimist termen?

Da, ne aşteptăm ca la începutul lui 2022 să fie lansate noile programe de finanţare. Dar dorim să reuşim ca măcar o aripă să fie dată în funcţiune în timpul Capitalei Europene, deşi e o chestiune foarte ambiţioasă

Deci în 2023 o aripă deschisă?

Asta ne dorim, dar e un scenariu optimist. Sperăm ca realitatea să se suprapună dorinţei.

Stadion nou în 2024, echipă de fotbal mai trebuie

Un alt proiect despre care se vorbeşte mult. Când vom avea stadion?

Sunt câteva proiecte care ţin de Consiliul Judeţean, altele de guvern. Stadionul ţine de Consiliul Judeţean dar în parteneriat cu Guvernul.

Da, cu CNI.

Da. Aici sunt puţin mai optimist, fiindcă procedurile sunt mai avansate. Suntem în faza de Studiu de Fezabilitate. S-au selectat  două variante. Valoarea totală este de 100 de milioane de euro, ceea ce este foarte mult, dar e comparabilă cu cea a Stadionului Ghencea, care are 32.000 de locuri. La licitaţie bănuiesc că o să scadă suma, aşa cum s-a întâmplat şi în Ghencea. Spem să-l avem inaugurat în 2024. Strict din punct de vedere tehnic, procedurile sunt mai puţine. La finalul anului viitor sperăm să avem constructor. Asta înseamnă că, după ce obţinem aprobarea finanţării, undeva în vara anului viitor, să demolăm actualul stadion.

Aşadar, anul viitor va fi demolat Dan Păltinişanu?

Da, asta dorim ca până la finalul anului 2021 să predăm locaţia. Proiectarea şi execuţia se vor face la pachet. Pe la jumătatea anului 2022 ar trebui să înceapă execuţia, care nu va dura mai mult de un an şi jumătate, doi ani, sper. Aşa am văzut şi la alte stadioane.

Dacă se lucrează continuu. Au fost şi stadioane chiar mai mici, care au durat ani de zile, la Arad, Târgu Jiu…

Ne luăm după cazurile favorabile.

Pentru mândria bănăţenilor, stadionul din Timişoara va fi mai frumos decât cel din Craiova?

Va fi deosebit, va fi altfel, cu patina locală, inclusiv cromatic. Culorile alb-violet vor predomina.

Vom avea până atunci şi o echipă de fotbal? Nu este treaba preşedintelui Consiliului Judeţean, dar întreb. Dan Alexa chiar v-a lăudat pentru implicare, în timp ce l-a criticat pe primarul Dominic Fritz.

Astea sunt declaraţii personale, nu mă pronuţ. Ceea ce spun foarte clar este că trebuie neapărat să avem echipă şi am încercat deja să mă implic. Altfel, pentru ce facem stadionul? Pentru Untold?

Se va implica Consiliul Judeţean direct cu fonduri?

Legea nu ne permite să finanţăm un club privat.

Nu permite salarii, dar permite alt gen de cheltuieli.

Nici măcar. Dacă e un club de drept public, atunci da. Dar putem să capacităm investitori privaţi. Timişoara are iubitori de fotbal, are oameni de afaceri potenţi care pot finanţa echipa. Eu am vorbit cu unii dintre ei şi spun ca vor transparenţă în privinţa cheltuielilor

Exact, e o problemă pe care şi în trecut oamenii de afaceri au clamat-o.

Fără asigurarea unui cadru transparent nu poţi atrage încrederea investitorilor. Totul se bazează pe încredere. Cu siguranţă că se va găsi o formulă prin care să capacităm investitorii.

Nu aveţi buget pe anul viitor, dar o oarecare evaluare cred că aţi făcut. Cât de mult v-a afectat pandemia, din acest punct de vedere?

Ne-a afectat în principala sursă de venit, impozitul pe venituri, salarii etc., 15% vine la Consiliul Judeţean. S-a încasat mai puţin cu 10%. Sperăm ca anul viitor, mai exact în a doua jumătate a anului, să avem un reviriment economic şi să recuperăm deficitul. Ne trebuie bani pentu confinanţarea proiectelor europene care sunt mature acum, intră în execuţie, dar şi pentru pregătirea celor din 2021 şi 2022. În 2021 vor avea proiecte pe Programul Naţional de Redresare şi Rezlienţă. Apropo de proiecte, unul foarte important pe care o să-l depunem se referă la reabilitarea totală a Spitalului Judeţean. Plus dotări de ultimă generaţie. Mai avem un proiect cu finanţare certă pentru o nouă descărcare pe autostradă la aeroport. Şi mai vrem încă două ieşiri la autostradă, la Sânandrei şi una tot în zona aeroportului, la nodul Intemodal.

Aţi făcut audituri şi la instituţiile din subordinea CJ Timiş?

Da, am stabilit pentru anul viitor şi am inclus toate instituţiile în plan.

Urmează schimbări ale şefilor acestor instituţii?

Momentan nu am planificat acest lucru, dar o să vedem.

Au dispărut aripile din PNL Timiş!

Aş trece şi la capitolul politică. Sunteţi şi preşedinte interimar al PNL Timiş. Filiala a înregistrat un mare regres între alegerile locale şi cele parlamentare. E drept acelaşi lucru s-a întâmplat şi la nivel naţional. Aţi făcut o analiză în filială privind acest eşec?

La prima vedere dacă comparăm strict rezultatul politic de la Consiliul Judeţean cu cel de la alegerile parlamentare e un regres. Dar asta înseamnă să comparăm mere cu pere. Fiindcă una este votul pe persoană fizică dat primarului dintr-o localitate care se răsfrânge şi asupra Consiliului Judeţean şi alta e votul politic pentru Parlamentul României. Eventual putem compara aceste alegeri cu cele europarlamentare. Ori aici lucrurile s–au schimbat foarte mult. Şi în 2019, din cauza pierderii alegerilor pe Timişoara şi zona periurbană de către PNL, scorul pe judeţ a fost cam acelaşi. În schimb, văd un oarecare lucru pozitiv, dacă pot spune aşa, în sensul în care pe Timişoara am avut aproape acelaşi scor ca la europarlamentare: în jur de 40% USR . 23% PNL. La europarlamentare am avut însă primar şi majoritate în Consiliul Local, acum am avut un USR pe val, cu primar şi majoritate în Consiliul Local. Păstrând acelaşi scor politic pe Timişoara, lucrurile nu stau chiar aşa rău. Avem potenţial să creştem în patru ani. Eu am preluat totuşi filiala cu două luni înainte de alegeri şi nu cred că mi se poate imputa rezultatul. Eu zic totuşi că a fost un rezultat OK per ansamblu.

Dar n-a fost strălucitor, totuşi…

Nu suntem mulţumiţi de procente. Totuşi PNL Timiş nu a a avut niciodată cinci parlamentari.

Da, unul la ultima redistribuire…

Dar sunt cinci, suntem partidul din Timiş cu cel mai mare număr de parlamentari.

La nivel de zvonuri, a fost şi un boicot al unor aripi din filială? Se mai vorbeşte că nu aveţi autoritate asupra unor membri de partid, inclusiv consilieri judeţeni.

Nu cred că se poate vorbi de boicot, rezultatele arată altceva. Primarii nu au boicotat.

Nu primarii, ci unii oameni.

Care?

De exemplu Alin Popoviciu.

Nu putem vorbi de un boicot din partea unora care nu sunt membri PNL. Fiindcă mă gândesc că vă referiţi şi la Călin Roman.

Dar sunt consilieri judeţeni PNL…

Încă.

Şi cel puţin Popoviciu mai face tot felul de jocuri inclusiv în Consiliul Judeţean, întâlniri, discuţii pe sub masă.

Cum ne-am obişnuit deja. Cei doi sunt excluşi din partid, dar au contestat decizia. Poate se vor îndrepta şi la  instanţele civile. Mandatul lor se va prelungi, ar mai putea dura chiar un an

Deci Popoviciu mai poate fi consilier judeţean şi un an.

Da, dar cei doi nu au nicio influenţă în filială.

Dar au unii apropiaţi în filială.

Eu zic că în PNL Timiş n-a mai fost de mult timp atâta linişte şi coeziune. Tot timpul au fost aripi, dizidenţe. Dar partidul e viu.

Când vor avea loc alegeri în PNL Timiş?

Confort statutului, alegerile se organizează la patru ani. Patru ani se împlinesc în aprilie 2021, dar ţinând cont de pandemie, bănuiesc că vor fi la începutul verii.

Deconcentratele prin ianuarie

Cum vă înţelegeţi cu cei din USR PLUS?

Făcând abstracţie de disputele din timpul negocierilor şi a campaniei electorale, eu spun că sunt bune, nu sunt rele. Evident fiecare dorea să câştige cât mai mult la parlamentare. Dacă nu exista campanie electorală, sunt convins că aveam constituită alianţa imediat după alegerile locale. La discuţiile privind programul şi proiectele nu am avut dispute. Nici la cele pe funcţii nu am avut mari probleme. Am avut probleme la alianţe pe tot judeţul. La început am crezut că e reticenţă sau reavoinţă din partea partenerilor. Ulterior am văzut că e o problemă statutară, au altfel statutul decât PNL. Ei au o mult mai mare autonomie pentru filialele locale faţă de conducerea judeţeană. Am luat-o ca atare şi mergem înainte.

Fiind împreună la guvernare, mă gândesc că urmează acum unele schimbări şi în instituţiile deconcentrate. Când se vor produce? Aţi avut discuţii cu cei din USR PLUS şi în această privinţă?

Nu am discutat aceste probleme. Încă nu s-au stabilit la nivel naţional problemele pe eşaloanele doi şi trei. Când vor fi finalizate acolo, vom începe şi aici. Presupun că prin ianuarie.

Aţi pierdut în negocierile de la Bucureşti postul de prefect. Veţi avea subprefect?

Nu e sigură chestiunea. Am văzut în presă. Din discuţiile pe care le-am avut cu dl Orban am înţeles că nu s-a luat o decizie în acest sens. De altfel, nu s-a luat o decizie pentru niciun post de prefect. Dar se va lua o decizie până la finalul anului şi pe acest subiect. Şi aş mai vrea să completez ceva la capitolul politică. Îmi doresc ca aceşti patru ani care urmează, fără alegeri, să însemne o consolidare a dreptei, inclusiv prin atragerea şi fuziunea cu PNL a partidelor de dreapta care nu au intrat în parlament.

În afară de PMP cine ar mai fi?

PMP, PNŢCD…

PNŢCD e într-o totală derivă cu aventurierul de Pavelescu.

Poate îşi revine, dar PMP e o chestiune importantă, e o direcţie spre care ne îndreptăm atenţia. Alegerile arată că PNL nu şi-a folosit toate resursele doctrinare. PNL are mai multe curente în innterior: un curent creştin-democrat, unul conservator, evident cel liberal, majoritar, dar există şi un naţional, care nu a fost folosit. Şi chiar de multă vreme, din perioada interbelică. Atunci naţionalismul moderat, patriotismul era un subiect la ordinea zilei în PNL. Noi am lăsat acest subiect pe mâna unor indivizi şi grupări, care numai patrioţi nu se pot numi, atâta timp cât patriotismul este transformat în xenofobie şi extremism. Reacţiile xenofobe se întorc împotriva propriului popor. Patriotismul se dovedeşte, nu se urlă şi se dovedeşte cu rezultate palpabile pentru români. Astfel de mesaje naţionale ar trebui să vină şi din partea PNL. Trebuie să avem lideri care să educe populaţia despre ce înseamnă cu adevărat patriotismul. Altfel, ne trezim cu tot felul de „Vadimi”, cu tot felul de personaje care sub stindardul naţionalist îşi urmăresc scopurile personale sau ale grupurilor lor de interese. Iar mesajele lor dau bine la un anumit public needucat, refractar, naiv etc

O ultimă întrebare. Aveţi două funcţii, preşedinte de consiliu judeţean şi lider al filialei judeţene a partidului aflat la guvernare, funcţii care v-ar putea transforma într-un baron local. Vă doriţi acest lucru?

Dacă a fi preşedinte de consiliu judeţean înseamnă să fi baron local, atunci vreau să redau nobleţea acestui titlu. Dacă aveţi în vedere titulatura în accepţiunea cunoscută de la baronii PSD, atunci nu mă consider deloc baron. Sunt şi voi fi cu picioarele pe pământ. Am pornit de jos şi voi rămâne tot timpul un om normal şi tot ce voi face va fi în cadru legal.