Asociația Pro Infrastructură atacă modul în care a fost proiectată centura sud de ocolire a Timișoarei. Locuitorii din Urseni au rămas fără drum

Calitatea extrem de slabă și depășită de vremuri a proiectului centurii sud de ocolire a Timișoarei, aflată în prezent în lucru, a ajuns și în atenția foștilor colegi de viață ”civilă” a actualului ministru al Transportorilor, Cătălin Drulă, Asociația Pro Infrastructură. Organizația analizează o soluție ciudată adoptată pentru a rezolva intersecția cu un drum existent, care asigura legătura localității Urseni cu lumea civilizată a orașului.

Acum, în conformitate cu proiectul centurii sud, acel drum nu mai există ca o legătură directă, ci utilizatorii drumului trebuie să facă o grămadă de kilometri în lateralul centurii, doar pentru că la intersecția celor două drumuri, adică un drum comunal, devenit județean între timp, și centura care doar acum se face, nu a putut fi amenajată o intersecție în X, așa cum se solicitase și se impusese, se pare, în autorizația de construcție eliberată de primărie pentru acel tronson. Așadar, drumul existent este tăiat efectiv în două, iar locuitorii din Urseni vor trebui să facă numeroși kilometri în plus pentru a găsi un nod rutier prin care să poată traversa centura și a ajunge acasă. În ciuda insistenței oamenilor afectați și a petițiilor și protestelor realizate, refuzul realizării unei intersecții a continuat.

Cei de la Pro Infrastructură nu ezită să spună lucrurilor pe nume și nu își menajează fostul coleg, Cătălin Drulă, remarcând ciudățenia situației. Aceștia arată, cu subiect și predicat, problemele apărute.

”De-a lungul anilor s-a întâmplat ca autostrăzile sau centurile rutiere construite de CNAIR să taie în două unele drumuri agricole, despărțind recolta de agricultori. Dar prin avizele emise în februarie 2020 la centura Timișoara Sud avem o premieră: întreruperea definitivă a unui drum de acces urban, barat, culmea, cu o centură de 10 metri lățime fără separare de sens, concept de secolul 19. Un șofer pe nume Marian Dobre, circulând din Timișoara spre Urseni a observat la intersecția cu viitoarea centură (https://goo.gl/maps/rVCF3GuC8x7QPNLF9 ) construcția unui element ciudat la marginea intersecției: nu se potrivea nicicum cu o configurație de sens giratoriu. Omul a întrebat în dreapta și-n stânga și așa a aflat că… drumul lui spre casă nu va mai exista (planșa mai jos). Deși avizul primarului ( https://bit.ly/3tpfFLH) are mai mult de un an, cetățenii află abia în aceste zile că drumul lor va fi barat de centură. Deplasarea Urseni-Timișoara dus-întors va fi cu 3,6 km mai lungă și se va face pe rute diferite la dus și la întors… Localnicii se organizează ca să îndrepte lucrurile în ceasul al doisprezecelea. Puteți susține cauza lor aici: https://bit.ly/3n0lRrm”, spun cei de la Asociația Pro Infrastructură.

Vă reamintim că o situație asemănătoare a apărut și la intersecția cu Drumul Boilor, din Moșnița, problemă care nu e rezolvată nici acum, Primăria Timișoara și CNAIR negociind și în prezent cine va plăti pentru proiectarea fără viziune realizată și forțată de fosta administrație a orașului.

Transparentizarea planurilor și a traseelor

Ținând cont de situația prezentată, dar și de alele existente, Pro Infrastructură solicită schimbarea legislației, în sensul transparentizării acestor proiecte și trasee, pentru ca oamenii să știe la ce să se aștepte.

”Cerem Ministerului Transporturilor să promoveze legislație care să oblige beneficiarul (CNAIR, CFR) să publice planșe generale privind traseul și principalele puncte de interes: noduri, pasaje, parcări, atunci când ele sunt trimise la unitățile administrativ-teritoriale (UAT). Cu alte cuvinte, să le vadă toți cei interesați, nu doar clasa politică și autoritățile. Beneficiarul trebuie de asemenea obligat să anunțe în presa locală și mediile sociale ale cetățenilor respectivelor localități (exemplu: https://www.facebook.com/groups/urseni ) care sunt planșele relevante pentru zonă. Aceste planșe trebuie afișate fizic și online de către primării. Această legislație ar permite și societății civile să aibă un punct de vedere în legătură cu pregătirea proiectelor de infrastructură, care este de obicei rădăcina tuturor problemelor ulterioare. Menționăm că API a câștigat în instanță de fiecare dată când a cerut informații de proiectare de la autorități care refuzau să ni le pună la dispoziție (https://bit.ly/3mZQRYn ). Dar de multe ori până se termină procesul în instanță, se termină proiectul de construit. Ce rost are să ținem la secret aceste informații publice?”, spun reprezentanții asociației.