De la eutanasierea ”benefică” a câinilor, la găinațul din oala cu lapte. A avut loc dezbaterea publică pe tema animalelor de companie și a porumbeilor

Mult controversatul subiect al noului regulament de deținere și îngrijire a animalelor de companie în Timișoara, un ”pachet” care include și interzicerea hrănirii porumbeilor, dar și a câinilor sau pisicilor de pe spațiul public, a intrat în etapa dezbaterii publice. Subiectul lansat prin proiectul de hotărâre de consiliu local inițiat de reprezentanții USR, Rodica Militaru și Răzvan Stana, s-a dovedit a fi unul care a ridicat numeroase controverse și opinii diferite în societatea timișoreană.

În consecință, în organizarea Primăriei Timișoara și, se pare la cererea asociației Pet Hope, luni după-masă subiectul a fost temă de dezbatere. Și a fost timp de mai mult de trei ore, în care toată lumea a prezentat opinii care mai de care mai interesante, de la ”eutanasierea e mai umană pentru câini”, până la supărarea unui cetățean pentru că un porumbel și-a lansat ”proiectilul” în oala cu lapte lăsată de respectivul la răcit pe geam.

Începutul discuțiilor a aparținut inițiatorilor, care au și prezentat motivele pentru care au decis ce au decis, subliniind că textul a fost lucrat luni de zile, împreună cu reprezentații a diferite autorități, ONG, asociații, proprietari de locuințe

„Ne dorim să abrogăm articolul care prevede că pot fi deținute animale de companie doar cu acordul vecinilor. Ne-am mai dorit să permitem accesul animalelor de companie în mijloacele de transport în comun în anumite condiții: câinii să poarte ham, lesă, iar cei de talie mare botniță, să nu circule la ore de vârf, câinii să fie sociabili, să îți poți duce animalul bolnav la veterinar dacă nu ai mașină”, a anunțat, la debutul întâlnirii, Rodica Militaru.

Răzvan Stana a insistat că nu se aștepta să se ajungă la o asemenea dezbatere. Dar a subliniat și că amendarea nu va fi un scop în sine, ci o ultimă măsură posibilă.

„Populația de porumbei din centrul Timișoarei este excedentară, devine un pericol pentru ea însăși, unii sunt bolnavi. Există cinci motive general valabile pentru care hrănirea porumbeilor este interzisă: hrănirea ocazională nu este bună, le oferim tot felul de resturi; porumbeii sunt atractivi pentru șobolani; strică cuiburile altor păsări; sunt purtători de boli care se transmit la om, zoonoze, care sunt foarte greu de diagnosticat, porumbeii sunt un factor de deranj arhitectonic, fac mult deranj. Vom pune benzi de țepi, cuibare false, ne-am întâlnit cu o firmă care are sonare la Cluj și Satu Mare și proiecte pilot cu sonare la Arad și București și lucrurile merg foarte bine, aceste măsuri sunt luate să nu facem rău acestor păsări, care sunt atât de iubite în Timișoara”, a declarat Răzvan Stana.

Interesantă a fost decizia organizatorilor de a aduce în dezbatere ”specialiști” din afara orașului. Unul dintre aceștia, Andrei Mihalca, prorector la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj Napoca. El ne-a informat că e mai uman să eutanasiem câinii de pe stradă, decât ca aceștia să se afle pe domeniul public. O altă opinie prezentată a fost a unui specialist în domeniul porumbeilor din Brașov, Marius Ciurea de la Clubul Crescătorilor de Porumbei care ne-a informat că… porumbeii aduc asupra omenirii numeroase boli, inclusiv variola, lucru contestat de alți participanți. De asemenea, un reprezentant al unei firme de construcții specializată în renovări de clădiri, s-a plâns de distrugerile aduse de găinațul acestor păsări asupra clădirilor vechi și de faptul că nu știe ce materiale de construcții să se folosească pentru a nu fi distruse de aciditatea acestor… resturi.

Una dintre cele mai logice opinii din toată dezbaterea-fluviu a fost dată de Gabriel Ignat, din partea organizației Animal Society, partener Vier Pfoten. El a fost unul dintre puținii care a tras o concluzie logică în ceea ce privește controlul animalelor de pe domeniul public, mai precis că acestea trebuie în primul rând sterilizate, doar ulterior se poate discuta despre măsuri de control.

Un alt cetățean, cadru universitar la Universitatea de Științe Agricole a Banatului, s-a plâns despre faptul că pe el porumbeii nu îl reprezintă ca și cetățean și a povestit că atunci când a lăsat oala cu laptele fiert la răcit pe fereastră, în urma consumului lichidului a descoperit la final un ”proiectil” din partea unui asemenea porumbel.

În urma dezbaterii am mai aflat că dacă sectorul condominiilor, al blocurilor de apartamente, în ceea ce privește casele acum deținerea de animale este și mai reglementată, că s-ar putea ca deținerea unui animal la casă pe pământ și curte ar putea deveni mai dificilă decât la bloc. Doar omul care face un efort și cheltuie bani ca să nu mai simtă mirosuri și să aibă liniște trebuie să și aibă parte de acestea, după cum susținea unul dintre inițiatorii HCL.

Per total, în urma discuțiilor extrem de polarizate, am dedus că noile regulamente au probleme de interpretare, că se poate ajunge la controverse legale legate de proprietate, că se poate ajunge la un concurs de dat amenzi pentru ceri care dau de mâncare la porumbei sau câini și pisici. De asemenea, opinia generală a fost că inițiativa a fost una bună, care părea progresivă la început, dar care aduce la pachet și mari probleme, contestate de timișoreni.

În final, toată lumea a fost de acord cu ceva: câinii și pisicile nu au ce căuta pe stradă, dar nici înfometarea nu e o soluție. La fel, porumbeii nu pot fi înfometați pentru a dispărea din zona centrală, fiind necesare alte măsuri de protecție.

Concluzia a fost trasă, cât se poate de democratic, de Rodica Militaru: Consiliul Local să decidă asupra regulamentelor!