Lecția de la Babeș: Pregătirea pacientului pentru analize de laborator

Efectuarea de analize medicale oferă informații privind starea actuală de sănătate a pacientului, despre funcționalitatea diferitelor organe și contribuie la susținerea diagnosticului împreună cu datele furnizate de examenul clinic și anamneza specifică.

Potrivit medicilor de la Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Timișoara, corectitudinea analizelor medicale depinde nu doar de performanța laboratorului în care sunt efectuate, ci și de pregătirea corectă anterior recoltării.

Conf univ dr. Elena Hogea a precizat că orice examen bacteriologic (hemocultură, urocultură, coprocultură, sputocultură, exudat nazo-faringian) se realizează înainte de administrarea de antibiotice.

Pregătirea pentru recoltarea analizelor de sânge

Recoltarea probelor de sânge se efectuează dimineața, înainte de consumul de alimente. Pentru a obține rezultate valide, probele biologice se recoltează după 12 ore de post alimentar. În seara anterioară recoltării, se recomandă o dietă săracă în grăsimi și dulciuri, evitarea administrării de medicamente, pentru a nu influența direct sau indirect rezultatul anumitor analize (glicemie, colesterol, trigliceride). Consumul de alcool se întrerupe cu 72 de ore anterior recoltării. Hemocultura (examen bacteriologic al sângelui) se recoltează înainte de administrarea de antibiotice, în frison sau puseu febril, în recipient special, cu mediu lichid.

Recoltarea urinei

Indiferent dacă se solicită examen sumar de urină sau urocultură (examen bacteriologic), recoltarea urinei se efectuează după igiena locală a zonei genitale cu apă și săpun, pentru a preveni contaminarea probei. La femei, se evită recoltarea probei în perioada menstruației. Recoltarea se va efectua în recipient specific (pentru urocultură obligatoriu recipient steril), din prima urină de dimineață, din jetul mijlociu. La copilul mic, se utilizează pentru recoltare recipiente speciale (pungi de plastic sterile, de unică folosință). După recoltare, proba poate fi păstrată la temperatura camerei maxim două ore înainte de a fi prelucrată în laborator, iar, dacă acest lucru nu este posibil, se poate păstra la frigider pentru maxim 24 de ore.

Recoltarea exudatului faringian si nazal

Exudatul faringian se recoltează dimineața, fără ca pacientul să consume alimente sau lichide și evitând spălarea dinților. În cazul exudatului nazal, se evită administrarea locală de unguente, spray-uri sau picături cu antibiotice.

Recoltarea materiilor fecale

Pentru că paraziții se emit intermitent, se recomandă recoltarea a trei probe la interval de 5-7 zile pentru examenul coproparazitologic. Recoltarea se face în recipiente sterile cu mediu de transport pentru coprocultură (examen bacteriologic). Recoltarea se face din părți diferite ale scaunului și din fragmente suspecte (sânge, puroi, mucozități). Colectarea materiilor fecale se efectuează cât mai aproape de debutul bolii, înainte de administrarea de medicamente (antibiotice, medicamente antiparazitare). Probele vor fi aduse în laborator în maxim patru ore de la recoltare sau după cel mult 24 de ore, dacă sunt păstrate la frigider.

Recoltarea sputei

Recoltarea sputei se face dimineața, după toaleta cavității bucale și clătirea gurii cu ser fiziologic. Prelevarea probei se poate face din tuse spontană sau din tuse indusă, sub îndrumarea personalului medical. Proba trebuie adusă în laborator în maxim două ore de la recoltare.

Recoltarea secrețiilor din zona genitală

La femei se face după întreruperea tratamentelor locale intravaginale și după 48 de ore de la ultimul contact sexual. În cazul în care se recoltează secreția uretrală, pacientul nu trebuie să urineze cu o oră înainte de recoltare. Aceste probe biologice se recoltează de către medicii specialiști (ginecolog, urolog).