Un voluntar pe bicicletă a creat harta digitală a punctelor de colectare a deșeurilor din Timișoara

De câte ori ați fost pus în situația de a avea un deșeu ”special”, sticlă, ulei uzat, textile, și nu ați știut unde să scăpați de el în Timișoara. Un voluntar timișorean a parcurs pe bicicletă peste 400 de kilometri pe străzile orașului și a inventariat 470 de puncte de reciclare, fiecare cu specificul lui. A rezultat o hartă care le prezintă pe toate.

Raul, un voluntar, a realizat o hartă cu toate punctele de colectare a deșeurilor din oraș: sticlă, deșeuri voluminoase, uleiuri uzate, îmbrăcăminte. El a marcat pe hartă toate locațiile de depozitare a deșeurilor reciclabile din municipiu. Practic, a parcurs 465 km pe bicicletă, timp de o lună și a inventariat 470 de puncte de reciclare din oraș.

”Am pornit inițiativa în februarie 2021 după ce mai mulți prieteni mi-au pus întrebarea ‘Unde este cel mai apropiat punct de colectare pentru materialul X?’. De multe ori nu știam ce să răspund așa că m-am pus să aflu. M-am urcat pe bicicletă și am început să mă plimb prin oraș și să mapez puncte de colectare/reciclare cu telefonul. Așa a luat naștere https://econub.com. O hartă a orașului Timișoara unde poți afla care este cel mai apropiat punct unde poți arunca materiale precum sticlă, ulei alimentar uzat, textile și deșeuri voluminoase. Pe viitor voi extinde harta cu puncte de colectare pentru materiale precum baterii, becuri, medicamente expirate, lemn. În momentul de față, colectarea selectivă și reciclarea cade, din păcate, pe umerii consumatorului final. Așadar, vreau să ofer un canal prin care oamenii să găsească mai ușor locurile unde o pot face, iar în același timp să încurajez și mersul pe bicicletă”, spune Raul Popadineți.

Bun samaritean, el a făcut și treaba Primăriei Timișoara, și a oferit informațiile municipalității. Acum, datele se găsesc, sub forma unui set de date accesibile ”la liber pentru toți, pe portalul special creat de oraș în vederea găzduirii de asemenea date,

”Nu există oraș inteligent fără date. Așa că, pentru a deveni un oraș inteligent, trebuie sa creăm premisele pentru colectarea de date din diverse surse, fie de către Primărie și societățile subordonate și viitoarea rețea de senzori de smartcity, fie de către inițiative private sau civice, precum cazul de față. Știm că la nivelul Uniunii Europene se vorbește tot mai des despre conceptul de ‘digital twin’ care reprezintă așa zisa ‘machetă digitală’ a orașului, care însumează toate datele care pot fi colectate despre oraș și activitatea sa zilnică, în timp real. Pe baza machetei digitale vom putea sa analizăm și să recunoaștem probleme diverse (mobilitate, calitatea mediului, infrastructura de colectare a gunoiului) și totodată să găsim soluții pentru rezolvarea lor”, spune Val Muresan, consilier personal al primarului municipiului Timișoara, pentru digitalizare și smart city.