Poliţia Locală şi „cetăţenii” lui Tabără. Când istoria nu se învaţă

Nu a trecut nicio lună de la momentul (21 decembrie 2021) în care câteva sute de membri AUR, profitând de o suspectă timididate a forţelor de ordine, forţau intrarea în Parlamentul României, iar acest gen de manifestări s-au repetat. De această dată în Timişoara, unde o şleahtă de AUR-işti a intrat pur şi simplu în Primăria Timişoara, fără ca nimeni să-i întrebe de sănătate. Dacă nu ştiaţi, dacă vreţi să intraţi în primărie, un cerber de la poartă, uneori chiar insolent, îţi solicită buletinul, iar potrivit legislaţiei actuale, trebuie să porţi mască, dar şi să ai certficat verde.

Evident, urmaşii „dacilor liberi” nici mască nu aveau, iar de certificat nici nu se pune problema, atâta timp cât sunt ultimii apărători ai României în faţa globalismului lui Bill Gates şi George Soros. Ei bine, la asaltul celor din AUR, nimeni nu a intervenit. O spune chiar şi George Simion: „Nu suntem organizație legionară și extremistă. Am urcat până la Etajul 1 pentru că nimeni nu ne-a întrebat nimic, Poliția Locală nu prea îl iubește pe dl Fritz, nici măcar nu ne-au întrebat unde ne ducem. Am ajuns la etajul 1 și ne-am contrat cu acel domn, după care am ieșit din clădire”. (G4Media). Cu toate că se ştia despre antecedentele acestei grupări, care combină comportamenul “ultras” din galerie, simbolistica legionară şi acţiunile de tip batalioane de asalt naziste, Primăria Timişoara nu era apărată de nimeni. Nici măcar de Poliţia Locală din subordine. E adevărat, în afara unor îmbrânceli cu city managerul Matei Creiveanu, nu s-au produs violenţe. Dar se puteau întâmpla. Lipsea doar o scânteie, iar comportamentul de haită putea provoca mult mai mult rău.

În acest context, interesantă şi atitudinea viceprimarului Cosmin Tabără (PNL), cel care are în subordine Poliţia Locală: “Protestatarii au intrat pe o ușă deschisă, la fel ca oricare cetățean. Poliția Locală nu are pază suplimentară la această instituție, nu consider că avem nevoie de forțe militare care să ne apere în fața cetățenilor (…) Sunt adeptul dialogului și biroul meu de viceprimar este deschis întotdeauna pentru toți cetățenii care doresc să comunice, să se implice sau să își expună nemulțumirile”. Poate dl Tabară nu ştie, dar niciun “cetăţean” al Timişoarei nu intră în primărie aşa cum au făcut-o “cetăţenii” lui Simion, cei mai mulţi dintre ei nefiind din Timişoara. “Cetăţenii” lui Simion oricum pot să fie, dar în niciun caz aşa cum i-a etichetat Tabără. Mai mult, existau “cetăţeni”, de această dată timişoreni, şi printre angajaţii primăriei. Pe aceştia cine îi apăra, dacă se producea un scandal?

Cât despre chestia cu dialogul, de un politicianism aproape dezgustător, aş fi vrut să văd cum ar fi stat la “dialog” cu o hoardă care-i urlă: “Ieşi afară, javră ordinară!”. Asta dacă nu cumva atunci când se uită în oglindă vede o… “javră”. Trecând în registru politic, dacă doar atât poate PNL-ul, care are în subordine şi Jandarmeria, prin Ministerul de Interne, e destul de îngrijorător. Istoria arată că şi naziştii au ajuns la putere printr-o anumită cârdăşie cu instituţiile statului, aşa-zis de forţă, dar şi prin minimalizarea sau tolerarea acţiunilor lor de către unele formaţiuni politice. În mod cert, şi în anii 20 existau în Germania politicieni care le spuneau membrilor batalioanelor de asalt, care atacau instituţii publice, că sunt nişte “cetăţeni”. Cât despre cei din Poliţia Locală, poate chiar cred în elucubraţiile fascistoide ale lui Simion. Dar atunci ar trebui să-şi găsească alt job.

P.S. Apropo de demagogia lui Simion, acesta a anunţat ieri formarea unei ligi anti Fritz, din care ar face parte foşti primari şi preşedinţi ai CJ Timiş. Vă enumăr foştii primari ai Timişoarei şi preşedinţi ai CJ Timiş: Liviu Borha, Viorel Oancea, Gheoghe Ciuhandu, Nicolae Robu (primari); Viorel Coifan, Ilie Sârbu, Dan Ioan Şipoş, Constantin Ostaficiuc, Titu Bojin, Călin Dobra (preşedinţi CJT). Care dintre ei ar intra sub comanda lui Simion în liga amintită? Dacă e vorba de foşti primari şi preşedinţi de CJ din Mehedinţi e o altă discuţie, într-adevăr.