Fritz şi scara spre Heaven. Povestea sfidării Timişoarei de către un fost miliţian

Duminică după-amiază, primarul Dominic Fritz a clamat, cu un anume entuziam, o „victorie de etapă” în faţa clubului Heaven, patronat de fostul miliţian Dorin Epure. Mai exact, instanţa a decis confiscarea veniturilor obţinute de club în perioada în care avea suspendată activitatea fiindcă funcţiona ilegal. Suma nu este cine ştie ce, 250.000 de de lei, dar, vorba lui Fritz… tot e o victorie. Ba ar fi şi o premieră, mai spune primarul, în ceea ce priveşte confiscărea unor bani de la „cei care parazitează domeniul public si bazele sportive ale orașului, ignorând legea și sfidând Primăria și Poliția Locală”.

Poate părea minor la o primă privire, dar cazul Heaven este un exemplu grăitor despre cum cineva poate sfida un oraş întreg, făcându-se stăpân peste un teren al municipalităţii. Şi asta timp de aproape două decenii, fără ca cineva să-l poată opri. Sigur, dacă s-o fi şi dorit aşa ceva. Acest caz mai poate fi considerat şi o oglindă pusă în faţa administraţiei timişorene din ultimele două decenii. Prin complicităţile din spatele lui (administraţie, politică, justiţie etc) aduce oarecum şi cu mai celebrele aşa-zise palate ţigăneşti din buricul Timişoarei.

O scurtă istorie a acestuia. Foarte controversat şi înainte de revoluţie, când ca miliţian la circulaţie hărţuia mai ales femeile aflate la volan, Epure se apucă de afaceri după 1990. În 2003 semnează primul contract pentru Clubul Heaven cu Primăria Timişoara, pe atunci condusă de Gheorghe Ciuhandu. Anul următor, fiindcă nimic nu e întâmplător, Ciuhandu avea să-şi lanseze oficial campania electorală la un club al lui Epure din MV-uri.

Şi mai interesant, în următorii ani se descoperă că Epure utiliza 15.000 de metri pătraţi din terenul public, dar plătea chirie doar pentr 3.200 mp. Intră procurorii pe fir, iar fostul şef al Direcţiei Patrimoniu, celebrul Nicuşor Miuţ, alături de alţi angajaţi ai Primăriei, ajung după gratii. Prejudiciul la dosar este calculat la 230.000 de euro, bani de care ar fi beneficiat, nornal, clubul lui Epure. Bizar, dar nu mai trebuie să te miri la nimic în România, Epure nu apare nici măcar printre acuzaţii din acest dosar, darmite să fie condamnat!

Sentinţa finală e în 2016. Doar acest scandal ar fi obligat Primăria Timişoara să rupă orice relaţie cu Epure, dar n-a făcut-o. Mai mult, cu toate că s-a stabilit o ilegalitate în justiţie, Heaven continuă să se desfăşoare pe 15.000 de metri păraţi, cu toate că plătea chirie penru un sfert din suprafaţă. Nu mai vorbesc de un incident absolut jenant, din 2011, care a făcut înconjurul ţării, atunci când unei tinere cu handicap i s-a interzis accesul la ştrand. Motivul, era în scaun cu rotile. Doar pentru acest lucru şi toată coşmelia trebuia închisă. Nu s-a întâmplat.

Clubul de fiţe şi prafuri continua să funcţioneze, cu binecuvântarea primului „clubber” al Timişoarei, Nicolae Robu. Mai mult, când fostul viceprimar Traian Stoia l-a închis, pe motiv de poluare fonică, Robu a sărit ca ars, fiind în concediu, dând şi celebra proclamaţie pentru oraş: „Timişoara nu e campus monastiresc”. Mare fan de bumţi-bumţi, în perioada lui Robu se mai prelungeşte contractul cu Heaven până în 2019. În fine, la începutul lui 2020, an electoral, când clubul stătea absolut ilegal pe terenul municipalităţii, nemafiind legat de niciun contract, primăria condusă de Robu demarează timid un litigiu împotriva clubului şi a celui care a sfidat un întreg oraş. Şi ca alegerile să-l prindă cu o „victorie de etapă”, Robu apelează la onoarea de miliţan a lui Epure, pentru a evacua clubul. Ca şi în cazul lui Ionuţ Nasleu, Robu avea o mare fascinaţie pentru „onoarea” unor astfel de oameni, deprinsă din filmele cu mafioţi pe care le văzuse. Sigur, Epure n-a plecat nicăieri.

Nu mai vorbesc că mâna dreaptă a lui Robu de la partid, Alin Popoviciu,a fost unul din politicienii timişoreni care i-au facilitat multe lucruri lui Epure. Printre care  intrarea în Bastion, unde a preluat cel mai important spaţiu pentru a organiza un aşa-numit „Centru pentru pregătirea tineretului”. În fapt o discotecă în toată regula, la a cărei inaugurare au fost prezenţi celebrul Nicu Gheară şi Florin Salam. Cei din CJ Timiş au reuşit însă să-l scoată pe Epure din Bastion din toate spaţiile pe care le deţinea. Tot în acea perioadă, Epure a fost implicat şi într-un dosar privind exploatarea sexuală a unor minore. Asta aşa, ca să mai adaug o tuşă la portretul personajului.

Revenind la “victoria de etapă” clamată de Fritz, trebuie spus că până la o victorie definitivă mai e un drum lung şi sinuos de parcurs. Fie şi din cauza conexiunilor pe care Epure le are în instituţiile statului român, începând cu justiţia. Dar este un început şi, pentru prima dată, există şi voinţă. Sigur, Timişoara nu va fi mult mai bogată în cazul în care se repară acest rapt din patrimoniul oraşului, dar în mod cert va avea o valoarea de simbol, că s-a terminat o epocă în care unii erau deasupra legii şi a normalităţii.