Victor Piţurcă reţinut de DNA pentru un contract cu Ministerul Apărării condus la vremea respectivă de Nicolae Ciucă/Update. Comunicat DNA

Fostul selecționer al naționalei de fotbal a României, Victor Pițurcă, a fost reținut, luni, de procurorii DNA, într-un dosar privind achiziţii din perioada pandemiei. Alături de Pițurcă a mai fost reținut și șeful Romarm, Gabriel Țuțu. Cei doi sunt acuzaţi în dosarul măștilor neconforme livrate în spitalele Ministerului Apărării, la acea vreme condus de actual premier, Nicolae Ciucă.

Firma care ar fi livrat măștile aparţine lui Alexandru Pițurcă, fiul fostului selecţioner. Victor Pițurcă și-ar fi exercitat influența pentru a-i facilita fiului accesul la contracte, cum ar fi cel încheiat cu Ministerul Apărării, de 11 milioane de lei. Contractul a fost semnat în 2020, minsistru al Apărării la acea vreme fiind actualul premier, Nicolae Ciucă.

Update. DNA a dat publicităţii un comunicat referitor la acest caz pe care-l prezentăm integral:

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus efectuarea urmăririi penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 30 ianuarie 2023, a suspecților:

ȚUȚU GABRIEL, director general al CN Romarm SA, în sarcina căruia s-a reținut comiterea infracțiunilor de:
– abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
– trafic de influență în formă continuată,
– fals intelectual;

Persoană fizică, în sarcina căreia s-a reținut comiterea infracțiunii de cumpărare de influență.

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

1. Pe fondul pandemiei generate de virusul COVID – 19, în perioada 19 martie 2020 – 16 septembrie 2021, suspectul Țuțu Gabriel, în calitatea menționată mai sus, cu încălcarea dispozițiilor legale, ar fi încheiat cu o asociere de firme din care făcea parte și o societate controlată de cealaltă persoană cercetată în prezenta cauză, în condiții dezavantajoase pentru compania pe care o conducea, două contracte de achiziție publică (ce vizau cumpărarea a șapte utilaje neconforme de producere a măștilor de protecție).
Prin demersurile menționate mai sus, CN Romarm SA a fost prejudiciată cu suma de 8.647.584 lei, reprezentând contravaloarea utilajelor menționate mai sus, valoarea materiei prime și ulterior contravaloarea unor piese și servicii conexe (în afara contractului).

2. Într-un context asemănător, în perioada 19.03.2020 – 10.04.2020, suspectul Țuțu Gabriel ar fi pretins, printre altele, de la reprezentanții societăților implicate în achizițiile de mai sus introducerea într-un circuit comercial de livrare măști de protecție neconforme către Ministerul Apărării Naționale (MApN) a unui prieten de-al său, fără ca acesta să desfășoare activități comerciale reale auxiliare contractului de livrare produse de protecție și efectuarea unor plăți către acesta, (40% din cota de profit rezultată) sub aparența unui contract de consultanță.
În schimbul acestor „servicii” suspectul Țuțu Gabriel ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra funcționarilor din cadrul M.Ap.N. și că îi va determina pe aceștia să încredințeze direct și fără proceduri publice contractele de furnizare dar și să efectueze recepția fără problemă a produselor respective și să achite la timp facturile emise în acest sens.
În contextul menționat mai sus, suspectul Țuțu Gabriel ar fi primit printr-un intermediar suma de 50.000 lei.

Celor doi suspecți li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

În cauză se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane.

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Menționăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019.