Când ipocrizia e malignă. După ce a pus cruce fotbalului alb-violet, Nicolae Robu plânge după alb-violetul tramvaielor

„Timișoara, capitala sportului în România – în primul rând a sportului de performanță, dar și a sportului de întreținere –, cu infrastructură pentru sport pe măsură – nou stadion de fotbal, nou stadion de atletism, nouă sală polivalentă, nou bazin de înot etc. –, o Timișoară pentru care câștigarea titlurilor de campioană națională la fotbal, handbal, baschet, etc. – inclusiv la diverse sporturi individuale – să devină obiective de rutină”. Am citat una din promisiunile electorale ale fostului primar Nicolae Robu, promisiune făcută în 2012, înaintea primului mandat.

O promisiune care, defalcată, conţine mult mai multe angajamente. Niciunul îndeplinit. Nici stadion, nici sală, nici bazin olimpic, nici campioane la sporturile colective, absolut nimic. ZERO!!! (Da, când preşedintele CJ Timiş, Alin Nica, a anunţat un pas înainte în privinţa stadionului, Robu a sărit în sus să spună că e doar meritul lui.) Iar dezastrul monumental, de antologie, a fost cel al echipei ACS Poli. Cea Mai Poli Dintre Toate Poli (CMPDTP), cum a botezat-o chiar fostul primar.

Mi-am amintit de zicerea multi-neonorată a fostului primar, odată cu scandalul culorilor noilor tramvaie, scandal provocat tot de Robu, dar susţinut şi de PNL Timiş. Nu insist, noua administraţie a comandat noi autobuze şi tramvaie de culoare galbenă, aşa cum erau şi în trecut, galbenul fiind şi culoarea oficială a programului TM 2023. Chiar şi specialiştii în domeniu arată că această culoare prezintă cel mai înalt grad de siguranță în trafic, ochiul uman putând repera și distinge rapid galbenul.

“De data aceasta, comanda este să fie vopsite galben-negru, culori de pe drapelul Germaniei și nu alb-violet, conform tradiției locale”, spunea printre altele Robu, pe lângă alte deliruri AUR-iste, cu “colonie”, Habsburgi etc. “Tradiţia” de care vorbeşte Robu este din 2005, atunci când a fost adus primul autobuz alb-violet, semn că fostul primar nu are nici măcar proprietatea termenului. (Ca să vorbeşti de tradiţie, trebuie să treacă măcar o generaţie.) Ceea ce e destul de bizar la un profesor doctor docent, başca membru al academiei second hand de comunişti şi securişti, unde e coleg cu Ion Iliecu, Teo “Şpagoveanu”, sau Ion “Coroiu”.

Aşadar, violetul nu are nimic de-a face cu “tradiţia” transportului în comun din Timişoara, nici măcar cu Timişoara, ci doar cu Poli Timişoara. Ori, taman Nicolae Robu a pus cruce fotbalului timişorean. Nu insist prea mult pe subiect, s-a scris mult. Probabil lipsit de jucării în copilărie, Robu a condus clubul ca pe propria jucărie politico-administrativă. Comportamentul l-a preluat de la Gigi Becali, numai că oierul din Pipera şi-a băgat proprii bani la Steaua, Robu banii timişorenilor.

Schimba antrenorii ca pe ciorapi, pe unii dându-i afară prin sms, deşi oficial nu avea nicio poziţie la club. Ca la primărie, şi-a impus la club prieteni şi oameni de partid, ca de exemplu, fostul vameş Sorin Drăgoi, pus în aceaşi perioadă şi preşedinte la PNL Dumbrăviţa. Principala calitate a celor din club trebuia să fie flexibilitatea coloanei verterbrale. Exact ca la primărie, n-a lipsit nici lumea interlopă în anturajul echipei, prin intemediul aceluiaşi Ionuţ Nasleu. Iar ceea ce era clar pentru multă lume, în câţiva ani echipa s-a desfiinţat, după ce a intrat în faliment. Faliment în care foarte probabil intra şi Primăria Timişoara, dacă Robu continua cu un al treilea mandat.

Precum în alte domenii, cel care s-a crezut şi se crede providenţial pentru Timişoara, şi în cazul ACS Poli, Robu nu a realizat oceanul care-l desparte de realitate şi nici muntele de ridicol pe care s-a urcat. Iar să vorbeşti cu atâta emfază de culorile alb-violet după ce ai distrus fotbalul timişorean nu este doar o imensă ipocrizie. Este ca şi cum criminalul s-ar duce la înmormântarea victimei sale cu lacrimi în ochi şi o coroană de flori în mâini.