Deși avem câțiva „berbeci”, în general, timișorenii nu prea sunt oi

Deși a mai pierdut din avântul de pe centură, Nicolae Robu are astăzi acces la trei bazine electorale, de dimensiuni aproape egale: PSD, PNL și AUR. Dacă alegătorii ar respecta cu sfințenie indicațiile de partid, Nicolae Robu are șanse reale să devină din nou primar al Timișoarei, la remorca PSD-ului. Poate pare șocant, dar, potrivit unor surse politice, AUR e în Timisoara undeva între 17 și 19%, dacă tineretul rebel ce crede în acest partid ar duce joaca până la capăt, participând la vot pe 9 iunie. Disperat, Nicolae Robu a avut grijă să-și țină aproape alegătorii naționaliști cu atacuri xenofobe împotriva lui Dominic Fritz și prin contestarea rezultatului alegerilor din 2020, în stil Trump.

Acestea sunt și calculele pe care s-au bazat liderii PSD de la București când au decis coaliția PSD-PNL anti-Fritz. Pe ele se bazează și candidatura lui Alfred Simonis la Consiliul Județean, și înlăturarea lui Alin Nica. Doar că aritmetica de la București ignoră complet realitatea că timișorenii nu sunt oi. Sau nu atât de mulți, încât să facă pe negândite poftele conducerilor centrale de partid și de stat. Chiar dacă votează un partid, ei nu ascultă orbește de lideri, ba mai mult, când li se impune ceva, au bunul obicei de a face exact pe dos, dacă ar fi să ne gândim la liberalii puși să voteze după capul Centrului.

Calculele sunt date peste cap și de Alin Nica, creditat cândva în sondajele de opinie cu prima șansă pentru Consiliul Județean. Acesta nu a acceptat să subordoneze PNL lui Marcel Ciolacu și Alfred Simonis și are în spate o bună parte dintre simpatizanții PNL care nu cred, ca Nicolae Robu, că ideologiile, de stânga și de dreapta, sunt la fel. Nu vor fi contabilizați cu toții în tabăra Nica mutată pe platforma Dreptei. Poate că mulți vor merge după Alfred Simonis pentru un calcul post alegeri, unii vor mima suportul, dar în mod evident matematica nu va fi cea a Bucureștiului în totalitate.

Pentru mulți, cu toate slăbiciunile arătate, Alin Nica a reprezentat mai degrabă figura liberalului în ultimii patru ani decât Nicolae Robu a cărui aroganță distructivă nu au uitat-o. Mulți votanți PNL au migrat încă din 2020 spre Dominic Fritz, în plus, lovitura pe care PNL a primit-o aici de la PSD ar putea să convingă pe mulți să-și păstreze opțiunea. Iar o previzibilă aderare a lui Alin Nica la Forța Dreptei condusă de Ludovic Orban transmite un mesaj puternic PSD: jocurile nu sunt făcute în Timișoara și Timiș.

Marea necunoscută este astăzi dacă Dominic Fritz și USR ar accepta o candidatură a lui Alin Nica din partea Alianței Dreapta Unită pentru președinția Consiliului Județean. USR și-a desemnat deja un candidat, pe deputatul Nicu Fălcoi, iar relațiile cu Alin Nica în ultimii patru ani au fost ambigue. Totuși, USR a avut vicepreședinte la Consiliul Judeţean, pe Cristian Moș. Dar colaborarea de la CJ nu a fost dublată de una între CJ și Primăria Timișoara, liberalii făcând o crâncenă opoziție în consiliul municipal, deși aveau viceprimar.

Dominic Fritz nu a ascuns faptul că, pentru a continua încă un mandat la Timișoara, are nevoie de voturile alegătorilor care se definesc liberali. Iar liberalii din interiorul filialei, simpatizanți sau doar alegători, nu au primit încă un răspuns la întrebarea pusă de tinerii PNL Timiș candidatului Nicolae Robu: „pe cine să votăm la consiliul județean: pe pesedistul Simonis sau pe liberalul Nica?”.

USR are de dat un test la aritmetică. Iar Dominic Fritz are șansa să dovedească că nu este doar un bun administrator și orator, ci și un politician matur care înțelege miza și știe să exploateze o oportunitate strategică. Da, cu riscul să devină prea „politician” și prea „matur”, Pe de altă parte, dacă o ratează, PSD are șansa să conducă și Timișoara, și Timiș, iar aiasta nu se poate!