2025 în politica locală. Fritz şi Simonis, în „paso doble”. PNL, ultimul vals?

Dacă s-ar face un sondaj privind cel mai influent politician al anului 2024 din judeţul Timiş, în mod cert Dominic Fritz şi Alfred Simonis ar ocupa primele două locuri, poate nu chiar în ordinea de mai sus. Sigur, un astfel de sondaj ar avea un grad ridicat de subiectivitate, ca atare aş propune soluţia ex aequo în ceea ce-i priveşte pe cei doi. Dacă ne uităm strict la rezultate, am putea spune că Fritz a câştigat mai mult, după funcţia de primar, USR obţinând primul loc şi la alegerile parlamentare şi la prezidenţiale.

Evident că o revelaţie a fost şi AUR, cel puţin la alegerile parlamentare, unde s-a clasat pe locul II. Dar la AUR a fost vorba de un val care a curprins întreaga ţară, astfel că nu se poate vorbi de vreun lider al acestui partid care să-şi fi pus amprenta în politica locală.

Revenind la Fritz şi Simonis, a fost clar că şi-au disputat în tot anul electoral 2024 poziţia de „mascul alfa” al politicii timişene. Lupta dintre cei doi nu a fost însă una la baionetă, nici măcar cu mari înjurături. A fost mai degrabă un dans, un paso doble, în care pe rând au interpretat rolul toreadorului. Astfel, în tot acest timp ei au întreţinut o relaţie cu suişuri şi coborâşuri, fiind când parteneri, când adversari.

La începutul anului cei doi erau, cel puţin la nivel de percepţie publică, destul de apropiaţi. În anul precedent, 2023, Simonis a influenţat la Bucureşti câteva decizii în favoarea Timişoarei, referitoare în special la proiectul Capitală Culturală Europeană, dar şi în chestiunea Colterm. Plus, de vreo doi ani, Fritz şi-a trecut proiectele în Consiliul Local cu ajutorul voturilor PSD.

Să nu uităm, la începutul anului mai era un jucător puternic în politica timişeană şi mă refer la PNL. De fapt, PNL era cel mai important partid din Timiş la acel moment. Deţinea funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte ai CJ Timiş, avea cei mai mulţi primari, cel puţin informal avea şi un viceprimar al Timişoarei, dar şi primar în al doilea municipiu al judeţului (Lugoj). Ori Fritz şi Simonis aveau un adversar comun  în PNL.

În primăvară PNL Timiş şi-a făcut însă un grandios sepukku în piaţa publică, sabia fiind ţinută însă de mâna ineptei conduceri a partidului de la nivel naţional. Sigur, şi fostul preşedinte al PNL Timiş şi CJ Timiş, Alin Nica, a făcut multe greşeli, dar lovitura finală a fost dată tot de gaşcă Ciucă-Bode-Bogdan etc. Caz unic de imbecilitate politică, PNL a cedat gratis Consiliul Judeţean la PSD, dând undă verde lui Simonis să câştige preşedinţia instituţiei. Pardon, nu chiar gratis, PNL a primit sprijinul PSD pentru o iluzorie întoarcere a lui Nicolae Robu la Primăria Timişoara. Să nu uităm, geniala idee cu Robu candidat a fost a lui Nica, nu a altcuiva.

Campania electorală şi alegerile locale au însemnat o perioadă în care relaţiile dintre Fritz şi Simonis s-au răcit până la a îngheţa. Lui Simonis nu i-a convenit că Fritz la resuscitat pe Nica, făcându-l din vechi adversar un aliat. În replică, Simonis a pompat puternic în campania lui Robu, a sprijinit candidatura fostului preşedinte USR Timiş, Alin Moş la Primăria Timişoara şi l-a racolat pe Raul Ambruş, „votul de aur” al USR din Consiliul Local. Destul de previzibil, rezultatul alegerilor a confirmat: mai existau doar doi lideri politici importanţi în Timişoara, PNL fiind redus la tăcere.

Imediat după „locale”, între Fritz şi Simonis a urmat un nou „dans” în doi, cu multe piruete, miza fiind al doilea viceprimar al Timişoarei, toţi convenind că primul revine USR. Simonis n-a ascuns faptul că vrea funcţia de viceprimar pentru PSD, în timp ce Fritz, fără a striga foarte tare, a lucrat pentru a întregi echipa USR-istă din fruntea primăriei. În toată această fază, „fraierii” de serviciu au fost tot cei din PNL, care credeau că şi ei fac parte din luptă, adică vor putea să aibă un viceprimar. O variantă care nu exista în niciun scenariu al „oamenilor mari”. Se ştie, până la urmă Fritz a câştigat lupta, impunând-o pe Paula Romocean ca primă viceprimăriţă din istoria Timişoarei.

Dar finalul de an nu a fost acesta, ci dezbaterea pe marginea noilor taxe şi impozite. Unde, încă o dată, Fritz a avut nevoie de Simonis, pentru a-şi trece proiectul, ce-i drept puţin ciuntit. Şi încă o dată Fritz a realizat că nu poţi să te bazezi pe PNL, unde bulibăşeala e departe de a se fi terminat. Apropo de PNL Timiş, liderii fililaei au considerat o mare realizare locul 4 obţinut la alegerile parlamentare cu 12,7%. E drept, la prezidenţiale, PNL Timiş a ocupat locul 6 cu 6,80%. Oricum irelevant, AUR, de exemplu, fiind un partid mult mai puternic în Timiş

Cât despre cei doi protagonişti, e greu de spus cine a câştigat mai mult din acest paso doble al anului 2024. Şi nu ştiu dacă aşa ar trebui pusă problema, mai ales în perspectiva unui an 2025 foarte dificil. Mai degrabă, timişorenii nu sunt foarte curioşi cine va ieşi „masculul alfa”, ci mai interesaţi sunt cum se va traduce acest „dans” în investiţii sau alte sacilităţi pentru Timiş şi Timişoara