Și ce-i dacă mă ajută ChatGPT-ul să-mi scriu articolele?

Declarație de intenție

Ce urmează să citiți, săptămână de săptămână, este mai mult decât o opinie. Este un act de luciditate augmentată. O tentativă sinceră de a privi realitatea cu claritate – și de a o formula cu ajutorul unui partener digital.

Da, această rubrică este scrisă cu sprijinul inteligenței artificiale. Da, articolele sunt asistate, dar nu înlocuite. Sunt produse ale unei conștiințe care își asumă conținutul – și ale unui algoritm care ajută la formă, coerență și ritm. Nu mințim, nu ascundem, nu simulăm: scriem cu AI, dar gândim cu noi.

Într-o societate în care superficialul se viralizează și profunzimea e descurajată, alegem o altă cale: aceea a lucidității. Chiar dacă vine ajutată de un procesor.

„Etica lucidității asistate” este, în fond, o întrebare pusă săptămânal: putem rămâne oameni în era în care gândim alături de mașini? Și dacă da, cum scriem – și pentru cine?

Să ne înțelegem din start: nu e un secret. Da, folosesc ChatGPT. Mă ajută să-mi structurez gândurile, să formulez mai clar, să scriu mai repede. Mă ajută când sunt prea obosit să pornesc de la zero. Sau când vreau să-mi provoc propriile idei. Nu scrie în locul meu. Scrie cu mine.

Și da, îmi asum asta public. Pentru că, spre deosebire de mulți, nu mă prefac că „m-am trezit inspirat” la ora 6 dimineața și am compus, într-un flux divin, un text impecabil de 800 de cuvinte. Adevărul e că inspirația, în 2025, are și procesor.

Unii se uită suspicios. Alții o spun direct: „Dar așa nu mai e autentic! Nu mai e jurnalism! E doar o copie digitală!”.
Fals. Fals și leneș.

Autentic nu înseamnă să tastezi totul cu mâinile goale, ca în epoca mașinilor de scris.
Autentic înseamnă să ai o idee clară, un punct de vedere solid și o voce care nu se lasă înghițită de algoritmi.
Și dacă vocea ta devine mai clară, mai ascuțită sau mai bine structurată cu ajutorul unei inteligențe artificiale, e treaba ta să o folosești responsabil. Nu să te ascunzi de ea. Nu să o demonizezi.

Adevărata problemă nu e că ne ajută ChatGPT-ul.
Adevărata problemă e că prea mulți oameni nu mai au nimic de spus, dar sunt obsedați să pară autentici.
Prefer un text scris în colaborare cu AI-ul, dar care are substanță, decât unul scris „din suflet”, dar gol.

ChatGPT-ul nu gândește în locul meu. Nu crede în ideile mele. Nu votează în locul meu.
Dar dacă mă ajută să pun ordine în haos, să verific faptele, să formulez un mesaj clar – atunci da, îl folosesc.
Și ce-i cu asta?